26.07.2016
Dincolo de amplasarea, mai mult sau mai puţin inspirată urbanistic, de statui care să reprezinte publicului personaje importante din istoria urbei şi a ţării, există un teren vast de experiment şi angajare publică cu spaţiul urban, care să îmbunătăţească locuri existente, sau să creeze locuri noi, cu valenţe de locuri publice, de semnal, de întâlnire, adunare sau repaus. Angrenarea spaţiului public în amplasarea obiectelor urbane publice cu valenţe estetice este vitală pentru eficientizarea investiţiei publice locale în artă. Prezenţa iscusită, responsabilă civic, a artei în relaţie cu spaţiul public poate optimiza şi pe acesta, dar şi investiţia, augmentând calitatea artei publice din Bucureşti. În plus, acesta este chiar modul de a fi contemporani cu fenomenele similare din alte ţări europene şi din SUA, unde este obligatorie cheltuirea unui procent de 2-4% din orice investiţie într-o construcţie publică pentru echiparea ei şi a spaţiului public în care e prezentă cu artă publică (mozaicuri, fântâni, statui cinetice sau nu, instalaţii de lumină).

Iată o propunere de temă pentru un concurs care să aleagă un număr de asemenea producţii. Se propune conceperea unui obiect urban, sau ansamblu / instalaţie de obiecte urbane cu valenţe estetice care să fie anturat de, sau să antureze un mic spaţiu public, şi/sau să funcţioneze ca semnal, loc de întâlnire şi/sau conversaţie într-un spaţiu public mai amplu, deja existent.

Obiectul / ansamblul sau instalaţia poate conţine obiecte de artă publică în orice tehnică, de la sculptură în piatră şi turnare în bronz la metal sudat, mozaic, ceramică, lemn, în asociere sau nu cu apa (suprafaţă reflectantă, fântână, cascadă, sursă de apă potabilă).

Obiectul / ansamblul trebuie să aibă şi o componentă vizibilă nocturnă, deci proiectarea relaţiei cu lumina este la fel de importantă ca proiectarea obiectului însuşi, lumina devenind atribut estetic, sculptural, ambiental.

Obiectul sau ansamblul / instalaţia trebuie să aibă în componenţa sa, sau să permită asocierea cu una sau mai multe valenţe practice, cum ar fi:
comunicarea de informaţie către cetăţean,
repaosul temporar sau odihna,
desfăşurarea de activităţi precum jocul individual sau în doi
facilitarea conversaţiei directe sau mediate între utilizatori.

Poate avea, în acest sens, şi componentă virtuală (info point / kiosk, wifi, expoziţii virtuale, atribute de realitate augmentată etc.), dar şi, poate fi (echipat cu) o sursă autonomă regenerabilă de energie pentru consum propriu şi, poate, alimentare de gadgets ale trecătorilor.

Poate fi producător de informaţie cu privire la sine sau zona de oraş în care se află amplasat(ă).

Poate fi în întregime, sau parţial, mobilă sau chiar cinetică şi se recomandă a fi interactivă. Se poate adresa şi altor simţuri decât văzul (sunet, mirosuri, texturi).

Poate conţine informaţii destinate nevăzătorilor (în Braille) şi componenta sa publică, interactivă, trebuie să fie accesibilă şi persoanelor cu dizabilităţi.

Poate fi gândită în asociere cu spaţii verzi, plante agăţătoare sau arbori. Vegetaţia poate fi dispusă orizontal, la sol sau terase, pe bolţi, sau vertical, pe faţade de vegetaţie,

În acest scop, prezenţa obiectului / ansamblului trebuie să fie concepută în relaţie cu un spaţiu public al acestuia, aflat în aura sa de influenţă urbană şi care să beneficieze de pe urma prezenţei reciproce (umbră, sursă de apă pentru oameni şi animale de companie, sprijin sau şedere, suprafeţe de jocuri în doi).

0 comentarii

Publicitate

Sus