Jocuri

Erau jocuri pe sub ape
întâlniri printre cupole
mişcătoare labirinturi
şi culori strivite-n pleoape
rupte leneş de pe pietre
rătăceau în adâncime
marea-n scoica minunată
a urechilor ascunsă
întindea sonore coarne
spre tăcerile uimite
rugăciuni fără cuvinte
atrăgeau acvatici îngeri
cu întoarceri cu ocoluri
printre clipele intense
arcuiri vibrînd în ape
cercuri vii sclipiri fugare
o, şi-ţi atingeau cu fruntea
fruntea ta în lunecare
ca-ntr-un rit marin aproape
de altarele de alge
ne-nălţam apoi cu faţa
apăsată de lumine
către vârfurile mării
de neliniştite-arginturi
către brizele rotunde
ne urcam ca pe coloana
unui templu către soare
către-acoperişul mării
către sunetul de valuri
respiram ajunşi acolo
aspre dungi de orizonturi
râsul tău pleca departe
atingând rotirea apei
încă-odată şi-ncă-odată
ca o piatră azvârlită
de pe ţărm din undă-n undă
paralelă cu lucirea
nestatornicei întinderi...

(în perioada 1 ianuarie 2018 - 30 martie 2018, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)