Acest iradiant aproape-departe
trăiesc acest iradiant aproape-departe
cu nădejdea împăcării cu cel ce sunt,
am fost şi voi mai fi
şi cu dorul reîntâlnirii
cu aburul gurii mele de copil
închipuind primele cuvinte
din univers,
acele zile inocente la care îmi vine să mă închin
când trăgeam după mine sania
sau ghiozdanul ieftin, din carton presat
dar şi o Transilvanie întreagă
ivindu-se dintr-o mare arhaică
pe care o descopeream scrisă tainic
pe fiece piatră din zidurile şi turnurile de apărare
ale Sibiului meu, chihlimbar al vieţilor mele de hoinar.
îmbrac, în sfârşit, acest aproape-departe
ca pe o haină fermecată
dăruită nouă, celor pentru care
poezia e frumuseţea
ce se întoarce la noi
ca raza la cuib.
(în perioada 1 ianuarie 2018 - 30 martie 2018, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)
0 comentarii
Arhiva rubricii
perpetuum mobile, Dan Mircea CipariuHotel, Cezar BaltagRugăciunea este ceea ce rămâne, Jaan Kaplinsky, traducere de Ioana Ieronimcând eram mic, visam să fiu și mai mic, Ioan Es. PopDiphylleia grayi, Ruxandra CesereanuToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile HazarduluiPublicitate