Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Praful de pe tobă

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Nimic despre Strunga


Radu Părpăuţă

26.02.2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Putem să permutăm jucăuş elementele din titlu: Despre Strunga - nimic sau Despre nimic - Strunga, dar nu ne jucăm aici. Povestim despre pitoreasca, aşa cred, comună Strunga. Strunga este o localitate balneară de ape sulfuroase, aflată pe DN 28, adică pe şoseaua Iaşi-Roman sau Roman-Iaşi, dacă o străbatem viceversa. Fireşte, nu are nici o importanţă direcţia, cît este de la Iaşi pînă la Roman, atîta este şi de la Roman la Iaşi, aşa mi-a spus un şofer de autobuz.

Însă nu am ce povesti despre Strunga - nu am fost niciodată la Strunga. Mai mult, nici nu am citit despre Strunga decît site-ul Primăriei Strunga şi ceea ce scrie pe Wikipedia. Şi, mai mult, nimeni nu mi-a relatat nimic despre această frumoasă, presupun, localitate balneară, aflată la jumătatea drumului aproximativ dintre Iaşi şi Roman (desigur, şi dintre Roman şi Iaşi). Nu am cunoscut nici un strungar, care să-mi vorbească despre probabila frumoasă şi pitorească localitate, despre presupusele mirabile peisaje de acolo sau despre presupuşii codri, cu presupuşii iepuri şi viezuri din aceşti virtuali codri. Asta dacă socotim că locuitorii de aici sînt strungari, adică se numesc aşa, nu strungneni sau strunguri.

Desigur, putem străbate cu maşina şoseaua pe direcţia Iaşi-Roman sau Roman-Iaşi şi zări din fuga maşinii cîte-un strungar (strungnean sau strungur) din cei jumătate ortodocşi, jumătate catolici, plus 4,87% fără apartenenţă confesională cunoscută, însă nu vă pot povesti mare lucru despre aceştia şi despre băile Strunga. De fapt, numai convenţional îi spune Strunga-Băi, fiindcă Strunga, la drept vorbind, nici nu este localitate balneară; de ape sulfuroase nici atîta. Nu scrie pe nici un site de ce, însă este uşor de presupus că în iureşul revoluţionar de după 1989, strungarii, dacă se vor fi numind aşa, şi cei ortodocşi, şi cei catolici şi, presupunem, cei 4,87% de religie necunoscută, au demolat clădirile balneare. S-a ales praful din staţiunea pentru ceapişti Strunga, fiindcă, la drept vorbind, numai ceapiştii erau trimişi aici la băi. Nici asta nu scrie pe Wikipedia sau în altă parte. Iar foile de tratament pentru staţiune, "pentru bunăstarea harnicului popor român", cum se zicea, se ofereau ceapiştilor numai iarna, deoarece, se ştie, vara ceapiştii lucrau în ceapeuri: la arat, la semănat, la prăşit sau la cosit, iar iarna, "emoţionaţi şi recunoscători pentru grija ce li se poartă", veneau aici să se bucure de odihna şi tratamentul binefăcătoare.

Aşadar, atunci cînd şoseaua cu patru benzi de la Iaşi spre Roman sau viceversa se îngustează prin pădure într-un drum subţire ca un fel de gaură (de unde, probabil, numele de Găureaua dat satului aparţinător de Strunga), nu poţi vedea decît vestigiile Strungăi-Băi - ruinele complexului balnear, un foişor rămas ca prin minune nedărîmat şi izvorul de ape sulfuroase. Sărmanul izvor, sulfuros sau nu, curge acum fără rost, pierzîndu-se în unul din iazurile locului - Stîrcea 1, Stîrcea 2 sau Stîrcea 3.

Şi despre codrii de la Strunga, cu presupuşii iepuri şi viezuri, care ar foşgăi pe aici, am ceva îndoieli. Le spunem codri numai convenţional, aşa cum spune tradiţia, nu că ar fi codri. Azi numai mica pădure a rămas frate, mai bine zis soră, cu românul. Fratele codru a pierit în accident - cu joagărul. Se zice că altădată codrii foşgăiau de bandiţii locului, cei cu flinta lungă, care dau chiorîş la pungă, feciori de lele nebună, care noaptea-n frunză sună. Aşa cel puţin scrie Vasile Alecsandri în poezia Strunga, pe care grupul Phoenix a reînviat-o ca pasărea Phoenix.

Am putea vorbi despre personalităţile care provin de la Strunga. Din cei jumătate ortodocşi, jumătate catolici şi cei 4,87% locuitori fără apartenenţă confesională cunoscută nu s-a ales decît o personalitate: Este vorba de Nicolae Manolescu. Însă nu este vorba de criticul literar Nicolae P. Manolescu, care-i de fapt Apolzan, ci de medicul veterinar Nicolae M. Manolescu, membru corespondent al Academiei, spre deosebire de celălalt Manolesc, care este membru titular al Academiei. Ar mai fi şi Ion N. Manolescu, fără Academie, ministru liberal al Industriei şi Comerţului, dar despre el Wikipedia nu pomeneşte nimic. Acesta şi-a luat numele de Strunga, ca şi alte personalităţi care şi-au lat numele de la localitatea de baştină: Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Nicolae Tomovici-Plopşor sau C.S. Nicolăescu-Plopşor. Aşa şi Ion N. Manolescu-Strunga. În fine, ar trebui pomenit şi poetul Mihai Ursachi, fiindcă mama lui, ofiţereasa Virginia Ursachi Lozneanu l-a născut pe viitorul poet la acum inexistentele Băi-Strunga, deoarece aşa era moda printre cocoanele din protipendadă - să nască la băi; nu sub apă, cum e moda acuma, ci doar la băi. Dar pe urmă, după ce s-a născut la Strunga, poetul nu mai avea să mai treacă pe aici. Nici după '89 nu a trecut, cînd, oricum, degeaba ar mai fi trecut, fiindcă băile dispăruseră în iureşul postrevoluţionar. N-ar mai fi avut deci posibilitatea să bea din izvorul de apă vie, sulfuroasă, care, oricum, a fost abandonat şi se varsă acum fără rost în iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 sau Stîrcea 3, asemeni motorului de care pomeneşte poetul:
Un om din Tecuci avea un motor
dar nu i-a folosit la nimic
.

În rest, nu ştim nimic despre Strunga. Putem bănui minţile strungarilor trecînd în fiecare seară prin strunga liliachie şi dependentă a televizoarelor, o strungă mai strîmtă decît şoseaua din pădurea lor, găureaua perforată în minţile şi sufletele lor. De fapt, întreaga turmă naţională are strungi mai mult sau mai puţin strîmte, pe măsura fiecăruia. Am zice că şi marele tamazlîc (nu mai căutaţi în dicţionare - "tamazlîc" e tot o turmă, dar mai mare) mondial. Desigur, există beţivi, drogaţi, poeţi şi alte căzături, care nu calcă prin această strîmtură, îşi fac drum prin pădure, luîndu-şi libertatea visului. Măcar atîta. În strunga paradisurilor artificiale se împotmolesc ceilalţi, îngurgitînd în fiecare seară drogurile-pilule ale visurilor denaturate. "S-a apucat de băutură", "e un terchea-berchea", condamnă cu severitate aceştia pe ceilalţi, minoritarii împuşcă-n lună, feciori de lele nebună, fără să-şi dea seama că ei înşişi, pe nesimţite, beau pînă la saturaţie licorile nocive ale teoriilor politice şi sociale, ale publicităţii şi ale minciunii politice.

Mai putem bănui că aceştia se amăgesc prosteşte cum că sînt superiori "sărăntocilor" de beţivi, de drogaţi şi de poeţi, se amăgesc că sînt fericiţi în vilele lot tot mai mari şi tot mai pustii, dotate cu toate utilităţile, dar fără sentimente curente înălţătoare, nedotate cu entuziasm şi fără ardoare caldă. Putem bănui că strungarii, struldbrugiii nemuritori sau cum s-or mai fi chemînd sînt inteligenţi nevoie mare pentru că ştiu să citească şi să privească la televizor, dar nu-şi dau seama că, de fapt, ei învaţă să citească şi să se bunghească la televizor doar într-un anumit fel, liniar, că sînt canalizaţi printr-o strungă subtilă, care-i face să se prostitueaze zi de zi.

Pe şoseaua Iaşi-Roman sau Roman-Iaşi, dar n-are importanţă care şosea, strungarii, strungnenii, strungurii sau struldbrugii sînt subordonaţi proiectelor sociale, politice, culturale sau publicitare. Mergi şi mergi mii de kilometri, de la Strunga la Struga şi Stockholm, de la Găureaua la Hole-City şi vei fi ademenit prin mituire cu bere blondă, brună şi de toate culorile, cu pîine tot mai umflată pentru copiii noştri tot mai umflaţi, cu filme tot mai puerile întru puericulturalizarea planetei, cu formule de succes şi de gîndire "pozitivă" într-o lume tot mai negativistă şi tot mai inconsecventă. Mulţi nu mai rezistă şi-şi zboară creierii sau zboară altora creierii.

Iar după ce vor fi ademeniţi şi mituiţi, vor deveni obsedaţi, drogaţi mediatic şi vor fi siliţi să se prostitueze. Iar în drumul lor nesfîrşit, bieţii struldbrugii nemuritori, vor găsi în prospectele publicitare doar surogate, nici o urmă de artă adevărată, vreun maestru flamand, pe Céline sau pe poetul Mihai Ursachi, cel născut demult-demult la fabuloasele Băi-Strunga, astăzi inexistente. Pe cei prinşi în menghina prosperităţii, gata întotdeauna să creadă ce se spune la televizor sau pe internet, ahtiaţi după noii Messia ai mass-mediei, nu interesează poetul Ursachi, cel înfierat cu un crin pe umăr:
Acesta e autorul: el duce pe umăr un crin ca pe-o puşcă.
Astfel înarmat, tot ce există îl muşcă
Adeseori spune:
"o, slăbiciune
numele tău este artă"
Fiind deci atât de ridicul şi slab, întreprinderea lui e deşartă,
întocmai ca a zidarului, fratele său,
care a vrut să clădească o piramidă-n Ţicău.
Dar mai cu seamă,
ora îi pare târzie, şi mult îi e teamă
că vremea nu-i pe măsura uneltelor sale modeste.
Deci plin de mâhnire el vă propune această poveste.


Dar, s-o spunem pe dreptate, nici magistrul Ursachi, pe cînd se credea Pelican, nu prea şi-a bătut capul cu struldbrugiii, strungurii sau cum îi mai cheamă şi, în general, nu a complicat lucrurile mai mult decît sînt, prea mult ştiind că trebuie să moară cîndva, cum toţi ar trebui prea bine să ştim că vom trebui să murim cîndva. Nu l-au frămîntat marile sau micile afaceri, n-a purtat grija banilor. Singur şi tăcut, a privit tot timpul comorile de stele de pe cerul Ţicăului. Astfel, a deţinut puterea să neutralizeze diversiunea, agitaţia, tumultul lumii, şi să treacă prin strungă. Asfel, a lăsat în urmă vacarmul prostesc şi a devenit apt să sesizeze ceva din esenţa lucrurilor. A gîndit cu mintea lui, a trăit cu el însuşi, cu ideile lui bune sau rele, juste sa injuste, un Pelican singur printre cetele de struldbrugii.

Aşadar, vedeţi şi dumneavoastră, ce putem să spunem despre staţiunea balneară care nu-i balneară Strunga? Nu putem spune decît ceva convenţional, acceptat de tradiţie şi de site-urile turistice sau administrative, despre pitorescul şi nepitorescul peisajului, despre codrii care nu-s codri, despre izvorul tămăduitor care nu-i tămăduitor, despre Phoenixul care nu-i Phoenix. Deci, nimic despre Strunga. Găureauă totală! Cufundare fără rost în Stîrcea 1, în Stîrcea 2 sau, dacă nu, în Stîrcea 3, asemeni ţucalului ursachian:
Ipate avea
de toate
patru ţucale
şi un ţucălaş mai mic
care nu i-a folosit la nimic
.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Cum atingi o boare... (I), Radu Părpăuţă (5.0/5 - 6 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Un apus, o cumpănă, un izvor, Radu Părpăuţă (5.0/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Divagaţii despre salcie şi locuitoarele ei (III), Radu Părpăuţă (5.0/5 - 1 vot)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Divagaţii despre salcie şi locuitoarele ei (II), Radu Părpăuţă (5.0/5 - 2 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Divagaţii despre salcie şi locuitoarele ei (I), Radu Părpăuţă (5.0/5 - 2 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Miscellanea
Sageata autoficţiuni
Sageata 49
Sageata Pentru cine bat străzile
Sageata Autorul
Sageata Editorialul de luni dimineaţă
Sageata Cafe del Sol
Sageata Diversiuni şi aluviuni
Sageata Micile istorii
Sageata Scrisorile Getei
Sageata Insolita de marţi
Sageata Întîlniri - De dragoste
Sageata Cuvinte pentru înecaţi
Sageata România, draga de ea!
Sageata Jobenul cu iepuraşi
Sageata Şoseta cântăreţului de blues
Sageata inter_zise
Sageata Biciclete în Beijing
Sageata Istorii inventate
Sageata Respiraţie sub apă
Sageata CompletAbil
Sageata Cutia cu păpuşi
Sageata Drumul spre Oz
Sageata Un pic - alte întîmplări adevărate
Sageata Poveştile fetei nesăbuite
Sageata Cum să...
Sageata Bungee Jumping
Sageata InCompletAbil fantastic
Sageata Ceaiul de joi dimineaţă
Sageata Fractalul Epic
Sageata Zen şi arta întreţinerii motocicletei
Sageata Povestiri minimaliste
Sageata PUNCT...
Sageata S-a întâmplat într-o joi
Sageata 8 1/2. Odă bărbaţilor / Ode to men
Sageata Blues Letters
Sageata Casa cu pereţi de vânt
Sageata Bestiar domestic imaginar (cu persoane celebre)
Sageata Ora de libertate
Sageata Viaţa domnului Lăzărescu
Sageata Întâmplări despre niciodată
Sageata Jurnal de maimuţe
Sageata Cântece simple
Sageata Visăreasa-n colţul blocului
Sageata Totul pe alb


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer