nu vreau să mă despart de tine

nu vreau să mă despart de tine
ar trebui să fiu
raţională
să gândesc, să analizez
să spun
ce rost are să iubesc puţin
să mă încurc
cu o iubire la jumătate de volum
şi totuşi
nu vreau să mă despart de tine
nu neapărat din iubire
ci pentru că
nu vreau să fiu singură din nou
îmi place cum mă iubeşti
cum ne plimbăm în frig noaptea
că te amuză să-ţi mănânc
din farfurie
la restaurant
îmi plac atâtea lucruri cu tine
atunci fac o analiză iraţională
a faptelor sentimentelor noastre
deloc pasionale,
ce mă îndeamnă să le tratez nebunesc
să fac din lipsa mea de interes
(poate doar o biată frică de a nu fi din nou rănită)
un spaţiu unde să ard
totul va fi invers
sentimentul nostru liniştit
îl voi trăi ca pe o tornadă ce spulberă
cerurile fără nori
ştiu că şi tu simţi la fel
tocmai ăsta ar putea fi
chimismul de care nu avem parte.
vreau să ne inventăm unul între noi
să ne aprindem într-o pasiune exterioară trupurilor
noastre
o pasiune ce o putem crea din vis
în suflet
nu pot să accept despărţirea noastră
e inutilă ca orice sfârşit de drum
mai bine să facem dintr-o iubire mică
una imensă în care să ne învelim
nu până la sfârşitul lumii
ci azi
poate mâine.