Trenul se târa zdrăngănind din toate încheieturile pe câmpul îngheţat, pustiu, cu porumb uscat şi necules. Nici ciori, nici copaci, nici case sau drumuri, doar un cer de plumb şi un frig pe care aproape îl vedeai... Totul aducea cu un peisaj încremenit după o răbufnire mortală a naturii. În compartimentul de clasa a doua mai era un navetist care pierduse rata, o gravidă cu un cărucior de copil luat la mâna a doua de la oraş, o bătrânică simpatică şi vorbăreaţă şi un bărbat între două vârste, obosit şi mirosind uşor a şpriţul de aseară, cu un costum şifonat, cu cel puţin două numere mai mare. Nu era atât de frig în tren pe cât m-aş fi aşteptat, dar jegul banchetei, geamul nespălat de la inaugurare şi mirosul acela inconfundabil de fum, transpiraţie, toaletă şi mucegai compensau "confortul".
După ce preţ de vreo jumătate de oră ne-am uitat când pe geam, când unii la alţii, mai pe furiş sau de-a dreptul, încercând probabil să "aflăm" ceva despre cel din faţa noastră, bătrânica sparge gheaţa. "Auzi maică, ce e aia "braicănev"?" Omul în costumul supradimensionat, secretar de primărie într-o comună din Bărăgan (am aflat ulterior), tresare din moţăială şi o corectează doct: "adică aţi vrut să spuneţi Brega Nouă, un sat căruia regimul trecut i-a schimbat numele..." "Nu maică, nu-i asta, tot văd că scrie aşa pe ecran la televizor!" Gravida se luminează la faţă şi zice: "Brăiching niuvs! Să fie mama lor a dracului că săptămâna trecută a urlat al meu din cameră să vin la televizor că de asta am scăpat mămăliga fierbinte pe pisică şi mi-a luat foc şi o cârpă în bucătărie." Bătrânica insistă, "dar ce înseamnă asta, maică?" "Aaaaa, păi zi aşa, mătuşico", revine omul de la primărie, cel care, nu, le ştie pe toate: "Breiching niu! E când trebuie neapărat să te uiţi că urmează o grozăvie!" Bătrânica era nedumerită în continuare: "dar maică, grozăviile astea se întâmplă tot timpul, ziua, noaptea? Că oriunde te uiţi, la câteva minute scrie o de asta... de-ţi sare inima din piept ca şi la doamna... a scăpat mâţa, sărăcuţa de ea? Ne-au făcut cu capul ăştia la televizor cu grozăviile lor, care de fapt sunt nişte prostii de doi bani", intervine şi navetistul care începuse să mănânce din punga de Metro pe care o ţinea pe genunchi. "Aşa e domnule," confirmă gravida oprindu-se o clipă din jocul cu bile de pe telefonul mobil. "Ce mă interesează pe mine nu ştiu ce chestii politice de-ale lor sau cu serviciile secrete, când eu trebuie să merg o sută de kilometri până la doctorul ginecolog sau cu ăia mici de acasă când au făcut vărsat de vânt? Plus că al meu a luat-o razna cu televizorul, că o să-l vând într-o zi, de nu mai repară gardul de astă toamnă şi se ceartă cu tac-su pe ce zic ăia, analişti le zice, nu?"
Bătrânica tot fremăta... "Dar dumneavoastră, domnu, că păreţi de la oraş, ce ziceţi?" O clipă nu am realizat că mi se adresase, curioasă mai mult probabil să mă audă, să intre şi cu mine în vorbă. Era fascinant să ascult, la sursă, cum zice presa, ce crede omul de la talpa ţării despre televizor, ştiri şi Breaking News-uri. Şi în momentul acela am avut brusc o dilemă. Ce să le spun? Să se uite că e important să ştie ce se întâmplă? Să nu se uite pentru că în goana după audienţă televiziunile inventează Breaking News la minut? Să nu îşi ardă neuronii inutil pe probleme care nu au legătură cu viaţa lor? Trebuind oarecum să răspund, navetistul s-a oprit din mâncat, gravida a lăsat mobilul, omul în costum stătea cu ţigara neaprinsă între degete şi cu bricheta pregătită, iar bătrânica era ca un copil care vede prima dată marea... Am răspuns încercând să evit: ştiţi, eu nu mă prea uit la ştiri. Mai mult filme, Discovery... Şi arunci tot interesul captat involuntar de aşteptarea pentru ce o să spun s-a prăbuşit lamentabil. Nimeni nu a mai zis nimic, navetistul a început să mănânce, gravida a continuat jocul, secretarul de primărie a plecat să fumeze între vagoane, iar bătrânica a dat din cap cu subînţeles. Era clar pentru toţi, eram neinformat, nu mă uitam la ştiri, nu eram conectat chiar şi la prostii, dar ele erau zise la televizor. Nu consumam "drogul" numit ştiri la televizor, deci eram ciudat. Ştiau că televizorul nu îi ajută, nu spune despre problemele lor, generează chiar certuri şi dispute în familie, cauzează chiar şi pisicilor dar... se uitau în continuare.
Între timp, cu siguranţă au apărut câteva Breaking News despre orice. Popor, fii atent, o să îţi spunem ceva, stai cuminte şi aşteaptă! A, nu era ce ţi-am promis sau ce te aşteptai? Nu-i nimic, stai aici şi aşteaptă-l pe următorul! Durează doar câteva minute...