Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Dialoguri  Sageata  Interviuri

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

O importantă componentă identitară a naţiunii noastre se regăseşte în muzică


Oltea Şerban-Pârâu, un interviu cu Florin Estefan

13.07.2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Florin Estefan, directorul general al Operei Naţionale din Cluj

Oltea Şerban-Pârâu: Stăm de vorbă cu domnul Florin Estefan, directorul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, în preajma închiderii stagiunii 2017-2018, într-un moment de bilanţ. Cel mai recent eveniment a fost avanpremiera operetei româneşti Lăsaţi-mă să cânt! de Gherase Dendrino. De ce acest titlu acum? Cum a fost percepută de public această lucrare?
Florin Estefan: Opereta Lăsaţi-mă să cânt! este una dintre cele mai reprezentative creaţii ale repertoriului dramatic românesc, subiectul ei evocând lupta identitară a poporului nostru într-un moment de descoperire şi aprofundare de sine. Evenimentul acestei avanpremiere a avut o însemnătate aparte pentru teatrul nostru liric, marcând aniversarea a 99 de ani de la înfiinţarea acestuia şi reamintind de prima montare a legendarei operete pe această scenă în urmă cu trei decenii (1985). Actuala montare este, desigur, dedicată Anului Centenar 2018, în cadrul programului cultural-artistic România 100, reprezentând o reîntoarcere la esenţă, la autenticul pur, semeţ şi însufleţit ce caracterizează acest popor - sunt valenţe pe care trebuie să ni le reamintim şi re-însuşim. Indiferent de timp şi spaţiu, acestea pulsează viu în interiorul fiecăruia dintre noi, românii.
Această afirmaţie nu este prea curajoasă, iar publicul, care ne-a fost alături cu prilejul avanpremierei, poate confirma acest lucru. O sală arhiplină, care a savurat fiecare moment al unei operete - se cuvine să recunoaştem -, destul de lungă (4 ore), dar care s-a scurs pe nesimţite graţie spectacolului plin de culoare, extrem de armonios şi animat. Aplauzele au fost îndelungi!
Consider că această fericită afirmaţie ar putea sumariza, fără lipsă de modestie, întreaga Stagiune 2017-2018. Peste treizeci de spectacole-eveniment şi şase premiere, dintre care două absolute şi o premieră naţională, un public spectator numeros şi de toate vârstele, dornic să ne fie alături cu fiecare ocazie, parteneriate naţionale şi internaţionale care ne onorează şi ne încurajează ascensiunea.

 
Lăsaţi-mă să cânt!

O.Ş.-P.: Ideea unui proiect open air cum a fost Opera Aperta poate părea provocatoare. A fost ea aşa şi în realitate? Cum a venit ideea şi cum a-ţi susţinut-o?
F.E.: Opera Aperta s-a dorit a fi întocmai aşa: provocatoare, vie, surprinzătoare şi fascinantă! Un proiect de viziune culturală inovativă şi o iniţiativă fără precedent, aflat sub egida Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, Opera Aperta s-a făcut remarcată prin transpunerea originală a spectacolelor lirice şi coregrafice pe scena neconvenţională a aerului liber, revenind aproape de spectatori, al căror acces este liber. Dezideratul celor trei ediţii deja îndeplinite cu succes a fost întâmpinarea publicului larg - atât a iubitorilor genului liric, cât şi a spectatorilor mai puţin familiarizaţi ai acestuia - cu evenimente artistice inedite, de rang internaţional. Opera Aperta a crescut în fiecare an: dacă ediţia 2015 ne-a adus-o aproape pe fermecătoarea Carmen de G. Bizet, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, anul 2016 a oferit trei evenimente de neuitat: spectacolul extraordinar de balet Lacul lebedelor de P.I. Ceaikovski, montat pe două scene, dintre care una special amenajată pe Lacul din parcul Central şi o a doua în faţa Casinoului clujean. Au urmat montările în Piaţa Unirii: Nabucco de Giuseppe Verdi şi Concertul de muzică mexicană La Negra Noche. Apoi, Opera Aperta 2017 a impresionat prin spectacolul de operă La Traviata de Giuseppe Verdi şi efervescentul spectacol de balet Zorba de Mikis Theodorakis / Lorca Massine, care au învăluit din nou Piaţa Unirii în aplauze. Cele şapte bis-uri acordate acestuia din urmă şi miile de spectatori care au simţit şi trăit fiecare spectacol alături de noi, aduc confirmarea unei misiuni Opera Aperta îndeplinite. Aşteptăm cu nerăbdare să punem în scenă şi Opera Aperta 2018, care promite un Festival al Operelor Naţionale, la intersecţia unor reprezentanţi lirici naţionali şi internaţionali: Opera Naţională Română Timişoara, Opera Naţională Română Iaşi şi Teatrul de Operă şi Balet "Maria Bieşu" Chişinău, alături de propria noastră instituţie lirică. Sperăm din suflet ca aceste planuri şi vise să devină realitate prin aprobarea proiectelor noastre de către Departamentul Centenar.

 
Lacul lebedelor / Zorba

O.Ş.-P.: Ca parte a ambiţiosului program de celebrare a Anului Centenarului, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca a conceput un ciclu de evenimente speciale. Cum este perceput acesta de public?
F.E.: Consider că o importantă componentă identitară a naţiunii noastre se regăseşte în muzică, pornind de la odele şi baladele strămoşeşti, cântate şi purtate de la o generaţie la alta prin viu grai, chiar şi în lipsa unui autor cunoscut, până la suava Ciocârlie ori compoziţii precum Oedip de George Enescu, Luceafărul de ziuă de Tudor Jarda, emoţionantele lieduri semnate de Gheorghe Dima, şi multe altele. Bogăţia tematică şi armonia regăsite în repertoriul nostru naţional este de nepreţuit. Opera Naţională Română din Cluj-Napoca îl onorează şi îşi doreşte ca pe parcursul întregului an 2018 să marcheze importanţa repertoriului autohton. Recital la Centenar, Recitaluri de lieduri şi poeme româneşti, avanpremiera lirică Lăsaţi-mă să cânt! de Gherase Dendrino, premiera coregrafică absolută Tânărul şi moartea de Constantin Rîpă, precum şi viitoarea premieră absolută O poveste românească de Dan Variu sunt toate menite să ne readucă aproape de pulsul autentic românesc şi să îi dezvăluie poveştile. Deschiderea publicului este dovedită, în primul rând, de ritmul şi viteza cu care se vând biletele. Nu în cele din urmă, se poate vedea entuziasmul cu care aplaudă. Aşa cum vă răspundeam la prima dumneavoastră întrebare, referitoare la Lăsaţi-mă să cânt, după 4 ore de spectacol, publicul încă avea energie pentru aplauze îndelungi şi felicitări.

 
Tânărul şi moartea

"Evenimentele deosebite, spectacolele speciale, premierele şi montările neconvenţionale ne-au reafirmat în faţa publicului larg"

O.Ş.-P.: Care credeţi că sunt reperele esenţiale ale ultimilor ani la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca? Aveţi un program muzical foarte complex şi care atinge multe puncte ale repertoriului.
F.E.: Versatilitatea şi diversitatea au fost două dintre dezideratele acestor ultimi trei ani, răstimp în care teatrul liric clujean cred că a prins un contur inedit, înfloritor. Evenimentele deosebite, spectacolele speciale, premierele şi montările neconvenţionale ne-au reafirmat în faţa publicului larg - vechi şi nou, curios sau mai puţin cunoscător. Repertoriul ofertant pentru toţi aceştia, de la spectacolele şi proiectele dedicate micilor spectatori şi adolescenţilor, la titluri ale repertoriului clasic internaţional aflate aproape de sufletele melomanilor, precum şi titluri prezentate pentru întâia oară în lumina reflectoarelor - transformă această complexitate într-o ocazie unică de întâlnire cu publicurile noastre. Satisfacţiile vin din faptul că sălile sunt pline şi din statisticile legate de numărul plătitorilor de bilete din ultimii doi ani, raportat la 2014, anul precedent venirii noastre la conducerea Operei Naţionale Române clujene. (În 2014 am avut 47.000 de spectatori în sala de spectacole, iar în 2017, au fost peste 79.000).

O.Ş.-P.: În afara celor despre care am vorbit deja, ce nu ar trebui să rateze un iubitor al operei dacă trece prin Cluj în 2018?
F.E.: Magia continuă, negreşit, iar anul 2018 are surprizele sale. Luna septembrie va fi deschisă tradiţional, La Operă: Concertul de prezentare a Stagiunii 2018-2019, în Piaţa Avram Iancu, unde publicul va lua parte la o incursiune muzicală printre titlurile regăsite în programul noii stagiuni. În cazul aprobării bugetului pentru Festivalul Operelor Naţionale Opera Aperta, de către Departamentul Centenar, în prima săptămână a lunii septembrie, după cum vă spuneam adineaori, vom avea parte de o infuzie lirică la Cluj. Deschiderea "tradiţională" a stagiunii va avea loc pe 30 septembrie 2018, cu premiera Madama Butterfly de Giacomo Puccini, care ne pofteşte din nou în interiorul sălii de spectacole a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca. Această producţie va fi realizată în parteneriat cu Fondazione Pergolessi- Spontini din Jesi, Italia. Repertoriul clasic, dar şi cel cu accente moderne ne va fi alături şi pe parcursul acestui an, pe care îl sperăm la fel de bogat în reuşite.

 
La Operă / Opera Aperta

O.Ş.-P.: La spectacolele Operei Naţionale din Cluj am văzut oameni de toate vârstele. Cum aţi reuşit?
F.E.: Acest succes a fost atins în timp, tocmai prin propunerile noastre artistice mai puţin convenţionale, ineditele ieşiri în aer liber ori în alte contexte alternative scenei clasice. Toate aceste ocazii ne-au prilejuit întâlniri semnificative cu publicuri într-adevăr diverse, dar fiecare iubitor de muzică în felul său. Odată captivaţi de spectacolele noastre lirice şi coregrafice prezentate în propriul context familiar, aceştia au venit apoi în sala noastră de spectacole, din dorinţa unei descoperiri şi mai pline de semnificaţie, spre marea noastră bucurie. Prin faptul că am schimbat imaginea instituţiei, modul de abordare a publicului, designul afişelor, totul având ca substrat ideea de a trezi curiozităţi, am câştigat enorm public tânăr. Prin prezenţa puternică în mediul online şi prin aplicaţia pentru telefoanele mobile Opera Cluj, pe care am lansat-o recent, ne asigurăm că suntem prezenţi peste tot. Din statisticile noastre reiese că tinerii reprezintă un procent de peste 70% din totalul publicului. Totul ţine de abordare...

"Evoluţia şi ţintirea spre mai mult cred că sunt condiţiile sine qua non a tuturor celor care îşi doresc un parcurs însemnat, demn de păstrat în memorie şi suflet."

O.Ş.-P.: De câţi ani sunteţi în această postură şi ce aţi reuşit din ceea ce v-aţi propus?
F.E.: Sunt, iată, deja trei ani de când ocup această funcţie - ani care par să fi zburat cu o repeziciune incredibilă, lăsând însă în urmă multe satisfacţii şi confirmări. O analiză atentă mă face să afirm că am reuşit să realizăm destul de multe din ceea ce ne-am propus la începutul drumului - reafirmarea Operei pe harta lirică naţională, diversificarea şi consistenţa actului artistic, a repertoriului şi a artiştilor, precum şi atragerea şi îmbogăţirea publicului spectator. Nu a fost un parcurs deloc uşor, însă alături de o echipă implicată formată în interiorul instituţiei, precum şi prin atragerea unor parteneri admirabili şi foarte implicaţi, întregul meu efort şi determinarea s-au dovedit merituoase.

Balul Operei

O.Ş.-P.: Ce vă propuneţi pentru viitor şi ce credeţi că ar fi important pentru viitorul operei clujene?
F.E.: Evoluţia şi ţintirea spre mai mult cred că sunt condiţiile sine qua non a tuturor celor care îşi doresc un parcurs însemnat, demn de păstrat în memorie şi suflet. Astfel că îmi doresc atât mie, cât şi instituţiei pe care o reprezint, noi perspective, noi proiecte şi şanse de afirmare. Fundamentul solid ce-i stă la bază îi conferă deja aura unei instituţii artistice de prim rang naţional - viitorul ei, însă, se regăseşte în mâinile noastre, ale tuturor: artişti şi public, deopotrivă.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer