Sorocul lui Nero / În port

Sorocul lui Nero

Nero nu se nelinişti auzind
prezicerea oracolului delfic:
"Fereşte-te de şaptezeci şi trei de ani!"
Timp era berechet să-şi ducă traiul:
abia împlinise treizeci de ani. Sorocul
ce-i hărăzise zeul i-ajungea din plin
spre a stăvili capcane viitoare.

Se-ntoarce-acum la Roma, puţin cam obosit,
plăcută oboseală, dup-o călătorie
bogată-n zile pline de desfătări senzuale -
în teatre, prin grădini, pe la palestre...
Serile, ah! în cetăţile Ahaiei...
Şi voluptatea mai ales a trupurilor goale...

Aşa gândea Nero. În Spania însă, Galba
îşi strânge-n taină armata şi-o instruieşte.
Galba, bătrânul de şaptezeci şi trei de ani.

În port

Emis, bărbat de douăzeci şi opt de ani, venise-n portul sirian
la bordul unui vas din Tinos,
cu gând să-nveţe meşteşugul de parfumar.
În timpul traversării, însă, căzu bolnav. Şi-abia
ajuns la ţărm, se sfârşi. Înmormântarea lui, foarte modestă,
aici a avut loc. Nu mult înainte de-a se stinge,
îngăimase ceva despre "acasă... părinţi împovăraţi de ani".
Dar nimeni nu ştia cine erau,
nici ce patrie aveau, în spaţiul panelenic.
Mai bine-aşa. Căci, pe când el
zace-ngropat în portul acesta,
părinţii săi mai pot măcar nădăjdui, crezându-l încă viu.

(în perioada 10 iulie 2018 - 31 octombrie 2018, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)