"Eşti bătrân, Taică William", zise fiul
"Şi părul ţi-a încărunţit;
Dar stai cât e ziua de lungă-n cap
La anii tăi crezi că e potrivit?"
"În tinereţe, fiule, da, mă temeam
La creier să nu mă îmbolnăvesc
Acum însă ştiu că am capul sec,
Şi pot sta în cap cât poftesc."
"Eşti bătrân, zise fiul, ţi-am mai spus,
Şi gras de nu se mai poate -
Cum se explică, spune-mi te rog
C-ai venit făcând tumba pe spate?"
"De tânăr", zise-nţeleptul, mişcând
Pleata albă, "m-am uns cu alifie
Pe tot corpul, să fiu mlădios.
Vrei şi tu? Dai o liră pe cutie."
"Eşti bătrân", zise fiul, "şi slab de fălci,
Doar atât mai mesteci, seu;
Şi-ai dat pe gât o gâscă întreagă.
Cum ai făcut? Spune-mi, să ştiu."
"Tânăr student la avocatura
Pledam toate cazurile cu nevasta,
Muşchii la fălci atunci i-am format
Pe viaţă, prin metoda aceasta."
"Eşti bătrân", zise fiul, "cine să creadă
Că ochii tăi mai văd clar şi drept,
Dar ţii în balans pe vârful nasului
O lipitoare. Cum de eşti aşa deştept?"
"Am răspuns la trei întrebări, ajungă-ţi!"
Zise tatăl. "Nu-ţi lua nasul la purtare.
Vrei s-ascult toată ziua chestii din astea?
Vezi să nu te-arunc pe scări! Sunt în stare!"
(în perioada 10 iulie 2018 - 31 octombrie 2018, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)
1 comentariu
- VariantăGeanina Camelia Beclerean , 07.03.2021, 13:24
Eu știu o variantă mai bună a traducerii acestei poezii:
- Ești bătrâni, taică Will, zise fiul,
Părul de tot ți-a albit.
Cu capul în jos, oare bine o fi
Să tot stai în mâini proptit?
- Când tânăr eram, ce-i drept, mă temeam
Că statul în cap m-o prosti;
De când știu că tot prost sunt,
Stau în cap, băiețaș, după pofta inimii.
- Ești bătrân, ți-am mai spus, pe cuvânt,
Și ai forme aproape obeze;
Cum de brațele tot mlădioase îți sunt
Și picioarele tot sfârleze?!
Mlădios ca să fiu, mădularele toate
De când eram tânăr, le-am uns cu-alifie.
Uite alifia! Vrei și tu, poate
Să-ți vând nițică? E cinci bani cutia.
- Ești bătrân, taică Will, și ți-s fălcile moi
De să mestece seu ar fi bune.
Dar gâsca o mănânci cu oase și cioc.
Cum faci, taică, astă minune?
- Când june eram, cu pletele-n vânt,
Visam să mă fac avocat ;
Pricinile-apoi cu nevasta pledând,
Fălcii tărie-am păstrat.
- Ești bătrân, taică Will, zise fiul iar
Cine te-ar crede în stare
Să ții în vârful nasului un țipar
În cumpănă? E de mirare!
- La destule mirări până-acu' ți-am răspuns!
Rogu-te, acum te cară!
Mai am și alte treburi și mi-e de-ajuns.
Vezi c-acu' îți fac vânt pe scară!!!
Arhiva rubricii
Diphylleia grayi, Ruxandra CesereanuDescântec, Simona PopescuFiul risipitor, Gabriele Tinti, traducere de Ioana IeronimSamuel, Mariana MarinPământ pătruns în inimă, Gabriela MelinescuToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile HazarduluiPublicitate