Cel mai bun spectacol văzut: Protejat/Neprotejat, regia Olga Macrinici, o coproducţie Asociaţia Animact, Teatrul Ariel şi Universitatea de Arte din Târgu-Mureş, proiect cofinanţat de AFCN.
Cea mai frumoasă piesă muzicală ascultată şi reascultată (încerc să aleg doar una, deşi mi-e foarte greu): Jun Miyake - Lillies of the Valley
Cele mai mari eşecuri: refuzul de a mi se acorda un fellowship în România, refuzul de a mi se publica o povestire în engleză într-o revistă americană
Cele mai mari realizări: un fellowship în Spania, o carte scrisă pentru Editura LiterNet, care urmează să apară în 2019, realizarea unor parteneriate media pentru Universitatea de Arte din Târgu-Mureş, un interviu difuzat în repetate rânduri la Radio România Internaţional, promovarea proiectului Fabulamundi. Playwriting Europe. Beyond Borders?, coordonarea traducerii piesei laureate cu Premiul Pulitzer 2018 în cadrul Masteratului de scriere dramatică al Universităţii de Arte din Târgu-Mureş, şi aş pune punct, dar mai am o realizare: mi-am recuperat simţul umorului, latent de multă vreme, în luna decembrie 2018. Ar mai fi de scris câteva lucruri importante, dar toate la timpul lor - aşa se face un puzzle!
Dezamăgiri sau neputinţe (pentru care te rog să nu mă urăşti, drag cititor): scriitori şi scriitoare celebri şi celebre care nu sunt pe gustul meu deloc (constat după ce am încercat să mi-i aduc aproape), comunicare defectuoasă cu persoane pe care le-am crezut altfel, indiferenţa unor oameni, lipsa de empatie a altora.
Descoperirea anului: Cuvinte, multe cuvinte, dintre care reţin: "Pot să îţi explic sau să-ţi arăt, dar nu pot să înţeleg în locul tău."
Cea mai bună carte citită: Fantastic Mister Fox, de Roald Dahl:)
Cel(e) mai bun film(e) (re)văzut(e): Le notti di Cabiria de Federico Fellini, Amadeus de Milos Forman, Cabaret de Bob Fosse
Cea mai mare relaxare: Anglia, Grecia
Revelaţia anului: Balul mascat la care am participat de Revelion şi masca pe care mi-am ales-o (sau care m-a ales)
Cel mai colorat şi divers eveniment: Festivalul Studio al Universităţii de Arte din Târgu-Mureş
Cea mai mare realizare grafică: afişul pentru spectacolul termen de garanţie, de Alina Nelega, regia Gavril Cadariu
Cursul pe care îmi place cel mai mult să-l predau: Antropologia culturală
Aş mai scrie (e activitatea mea preferată), dar am cam terminat puzzle-ul. Mai am de adăugat doar o piesă, acum, că mi-am băut şi cafeaua, acum, că mi se duce bateria la laptop, acum, că am ordonat amalgamul care era, pentru mine, 2018 cu o oră în urmă.
Iată şi ultima piesă din puzzle, sub forma unei recomandări de lectură. E o carte pe care cei cu pretenţii ar putea-o respinge, doar că puzzle-ul meu e, cum spuneam şi la început, pentru cititorii care ştiu să se joace. E una dintre cărţile mele preferate, pe care am citit-o în adolescenţă, apoi am împrumutat-o, recomandat-o, pierdut-o, şi pe care am primit-o, din nou, cadou, în 2018. Şi, pentru că textul de faţă stă, declarat, sub specia ludicului, e firesc să recomand o carte despre joc (şi nu e de Johan Huizinga, ci de Orson Scott Card): Jocul lui Ender.
An Nou Fericit!
*
Aşteptăm topurile amintirilor voastre din anul 2018 în word, cu diacritice, pe adresa [email protected], până pe 20 ianuarie 2019. Mai multe detalii despre acest fel de top aici, într-o invitaţie făcută în 2008, dar rămasă încă valabilă. (Redacţia LiterNet)