Cea mai bună carte de ficţiune citită în 2018 - Zuleiha deschide ochii de Guzel Yahina apărută la Humanitas. Despre această carte am scris aici.
Cea mai bună carte non-ficţiune citită în 2018 - Sapiens de Yuval Noah Harari apărută la editura Polirom. Despre ea am scris aici.
Cea mai bună biografie netradusă citită în 2018 - No man knows my history de Fawn McKay Brodie, o carte care m-a familiarizat cu viaţa fondatorului Bisericii lui Isus Hristos şi a Sfinţilor din zilele din urmă, cunoscuţi sub numele de mormoni. Recunosc că nu ştiam mare lucru despre Joseph Smith, dar prin intermediul cărţii lui Brodie am descoperit un personaj fascinant cu o viaţă care merită povestită şi cunoscută.
Cea mai bună biografie apărută în limba română - Fiica lui Stalin de Rosemary Sullivan, carte care a apărut la editura Corint. O editură care face o treabă excelentă cu seria de istorie pe care o publică.
Cel mai bun SF străin - Problema celor trei corpuri de Liu Cixin apărută la editura Nemira. Un prim volum dintr-o trilogie despre care am scris mai multe aici.
Cel mai bun SF românesc citit - Epoca inocenţei de Adrian Mihălţianu, un prim volum dintr-o serie extrem de promiţătoare cu o continuare deja publicată şi pe care îmi propun să o citesc cât de curând.
Cel mai bun thriller - Făuritoarea de îngeri de Camilla Lackberg, carte apărută la editura Trei. Volumul face parte, de asemenea, dintr-o serie originală şi foarte bine construită.
Cel mai bun roman fantasy - Ursul şi privighetoarea de Katherine Arden apărut la editura Young Art. O bijuterie de carte care ne poartă în universul magic rusesc, un roman inedit şi inteligent scris.
Cea mai bună idee editorială - reeditarea în formatul consacrat de către editura Arthur a cărţilor copilăriei mele - Doctorul Aumădoare, D-l Goe, Cârtiţel şi pantalonaşii. Arthur Retro mi-a încântat inima şi mi-a dat posibilitatea să îi citesc copilului meu poveştile pe care şi eu le-am iubit. Am remarcat că şi Humanitas şi-a făcut curaj şi a reeditat Basmele lui Wilhelm Hauff în ediţia veche şi Pana lui Finist Şoimanul ceea ce cred că este, din nou, o idee excelentă.
Filme:
Cel mai bun film românesc văzut în 2018 - Un pas în urma serafimilor - nu reuşisem să îl văd şi mă bucur că am făcut-o pentru că mi l-aş fi imaginat altfel din cronicile citite.
Cel mai bun film străin: aici nu mă pot decide între Of Fathers and Sons despre care am scris aici şi The Invisibles despre care am scris aici.
Cel mai bun serial: Babylon Berlin - un serial poliţist plasat în Germania anilor 20. Cum scria cineva un fel de Law and Order al Republicii de la Weimar.
Cel mai bun spectacol văzut în 2018:
Visătorul despre care am scris aici.
*