Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Călătorii  Sageata  Jurnal de călătorie

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Going England (plecînd de la Bucureşti - partea I)


Radu Igurosu

24.01.2005
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Intrare abruptă în subiect:

Aici mai toţi au maşină iar mare parte au super-maşini. Nu înţeleg la ce le foloseşte întrucât toţi merg cu viteza legală, nu depăşesc. Pentru simplul motiv că toată ţara e supravegheată cu camere video. Sau pentru că sunt englezi? Greu de spus.

Iar actul de a claxona este ceva pur şi simplu exotic aici.

Sunt şi părţi bune la chestia cu camerele video. Poţi să intri în orice magazine cu sacoşe, etc. Şi nu te controlează nimeni la ieşire.

Oamenii sunt drăguţi şi nu par a discrimina pe motive de naţionalitate.

Birocraţia e înfiorătoare (la bancă, oriunde). Fiecare încearcă să paseze cât mai mult la alţii. Şi cât mai repede.

La mine în departament e plin de non-british, dar fără a fi majoritari. Toţi vorbesc engleza aproape perfect (spre deosebire de mine care probabil că vorbeste cea mai proastă engleză din tot departamentu', cel puţin din cei pe care i-am văzut până acum).

Sunt o grămadă de oameni în secondment din ţări super tari (Danemarca, Norvegia etc.)

Până acum n-am găsit pe nimeni din Europa de Est.

Overtime-ul pare a fi ceva foarte rar.

Trenurile lor de navetişti sunt incredibil de OK (ca informaţii, curăţenie, lipsă de aglomeraţie). De cele mai multe ori... Eu mă duc în centru cu trenu' (cam 8 minute), nu cu metro-ul.

Mi-am găsit o casă mişto, zic eu (e undeva pe un deal şi e la etaju' 2 deci văd ceva mai mult decît casa de la 10 metri, respectiv centrul). Pe 2 nivele (mă rog, un nivel are cam 2.5 x 3 m...)

Sper să îmi iau bicicletă ca să fac ceva mişcare. Oricum, pare destul de sigur să mergi cu bicicleta printre maşini.

Sunt cozi dar super-civilizate (au pus nişte bariere de plastic ca să nu se bage românii în faţă).

Săptămânile astea am stat undeva în Countryside. Firma la care mă duc a făcut şi un mic lac care e plin de raţe, lebede, etc. culmea e că le-au făcut şi un fel de casă plutitoare. Ce nu înţeleg este cum încap toate păsările în căsuţa respectivă, căci pare foarte mică.

Countryside, oraş mic, dar tot are 3 restaurante italiene (cu italieni adevăraţi), câteva indiene etc

Sunt absolut geniali cu avertizările. De genul: pe o cutie de brânză (apropo: nu există telemea!!!) scrie: "contains milk".

Piscina de la hotel are între 1.5 şi 1.15 m adâncime.

Dar e plin de avertizări: deep water / shallow water, swimming alone can be dangerous etc. şi are cel puţin 2 chestii care îmi par a fi colaci de salvare ultima generaţie (cum are şi lacu' cu păsări).

Culmea avertizării: ţi se spune, din 5 în 5 metri, să te ţii de balustradă. Pe o scară absolut normală, largă şi nealunecoasă. Şi culmea e că oamenii chiar se ţin de balustradă!

Metroul e destul de mirositor şi uneori e aglomerat dar până acum n-a trebuit să aştept un nou tren fiindcă mi se părea prea aglomerat cel care venea primu'.

Totul e incredibil de complex şi în acelaşi timp super gândit ca să îţi fie uşor (hărţi în metro, autobuze etc).

Broadbandu' e 20 lire pe lună.

În metrou se citeşte FT uneori (ceea ce nu poţi spune de Bucureşti şi ZF).

Culmea eficienţei: să te duci unul singur la bucătărie şi să iei 8 pahare cu apă pentru colegi... no comment.


Diferenţe culturale:

La noi e la ordinea zilei să nu recunoşti un copil în afara căsătoriei.

La ei e cam aşa: un ministru e orb (la propriu). Şi se luptă să dovedească faptul că e tatăl biologic al copilului (amanta-mamă nu e de acord, ca şi tatăl legal al copilului, adicătelea soţul amantei ministrului).

Şi, culmea, ministrul demisionează pentru că a tras ceva sfori pentru două vize mai repede decât trebuia...

Încerc să îmi imaginez în cât timp România vă fi pregătită să accepte ca ministru o persoană cu un handicap. Lăsând la o parte câte şanse ar trebui să i se dea ca să poată să fie competent.

Junk food: de-abia acum înţeleg termenu'....

E groaznic. Pur şi simplu uneori nu îţi vine să mănânci nimic. De obicei aleg peştele (ăsta pare cel mai aproape de ordinea naturală a lucrurilor).

Pe de altă parte, portocalele par mai bune ca alea din România. Încă mai sper ca e aşa fiindcă e iarnă, poate la primăvară oi găsi şi eu ceva mai acceptabil.


În general, dpdv tehnic, ăştia sunt cu o generaţie în avans (Comparaţia e cu Opera Center, nu cu România, în general...): telefoanele de la birou au o opţiune prin care doar spui numele persoanei şi el face restu'. Luminile se sting automat dacă nu sesizează mişcare etc.


Vremea: soarele e ceva foarte, foarte rar. La fel şi ploaia (încă nu am umbrelă).

Ceru' e o chestie gri cam non-stop (mai ales în Londra). "La ţară" e mult mai bine (acu' de exemplu e soare şi frumos). Şi e plin de verdeaţă (verdele perpetuu îmi pare incredibil).

Poluare: eu cred că e mai poluat Bucureştiul.


Merg cu trenu' în provincie, la client. Clasa 2, că e mai ieftin (cam 70 lire per 200 km). Clasa 2, dar: prize pentru laptop, mobil etc, curat, tăblii ca în avion pt a ţine laptopu', locuri libere la greu (fără rezervări).

Biletu' se poate cumpăra luni dimineaţă (rush-hour) în 2 minute dacă ai card (dacă nu, 15 minute).

Shopping-ul şi în general promoţiile-reducerile , par a fi un sport naţional. Celălalt fiind alergatu' (în frig, preferabil, şi neapărat în tricou).

Apa caldă / rece: tot timpul e separată. Robinet de apa caldă / robinet de apa rece. Din fericire, duşul e amestecat.... Şi garsoniera mea nu e o excepţie.

Telemea: într-adevăr, nu se găseşte...

Cantitatea de info disponibilă aici la firmă e imensă. De multe, multe ori peste capacitatea umană.

Nu ştiu de ce, dar cam toţi aţi înţeles că mi-e bine aici. Lucrurile nu sunt chiar aşa albe (nici negre). Pe moment totul e nou. Nou înseamnă nici bine nici rău.

Mi-e dor de zăpadă şi de munte, printre altele... Şi de atmosfera de la fosta plantaţie(a se citi loc de muncă). Mă rog, o parte din atmosferă

Aici vinurile sunt relative scumpe dar ai de unde alege (în Ro era simplu, nu te gândeai dacă să cumperi unul din Chile sau din Australia...) Aici chiar trebuie să te gîndeşti...

Pe la ora 22 şi în general seara poţi vedea un fenomen uluitor: o grămadă de tipe în ţinută de bar (rochii de seară, mini-jupe , maieuri etc) afară în frig (cam 5 grade). Tocmai au ieşit / vin din bar şi merg pe stradă.

Se pare ca se călesc de cînd sunt mici.

Dacă te uiţi cu atenţie pe stradă poţi vedea copii în cărucioare încălţaţi doar cu pantofi. Repet: afară sunt 5 grade.

Culmea e că respectivii copii nu protestează!!!


Strict pentru clasa muncitoare:

Aici problema deconturilor întârziate a fost rezolvată într-un mod optim:
Fiecare are credit card-ul său şi trebuie să ramburseze sumele trase pentru cheltuielile de business (inclusiv hotelul).

Atenţie: cardul e pe nume propriu!

Daca nu îşi face decontu' (care bineînţeles e în format electronic, nu pe hîrtie!!), nu primeşte banii de la firmă şi nu are cu ce rambursa sumele trase (ex: 100 lire per noapte de hotel!). Şi plăteşte dobînda... deci fiecare e super motivat să îşi facă decontu'. Avansuri? Nu există aşa ceva....

Mi se pare un sistem super bun şi vi-l recomand spre implementare.

E amuzant cum valoarea bunurilor se schimbă aici:

În România un CD la 10 lire părea mult. Aici, faţă de restul lucrurilor, pare OK.

Telefonie mobilă: îţi cumperi o cartelă pre-pay la 10 lire. Orange. Fără credit, doar simu'. Şi nu o poţi folosi pe un telefon decodat în România. Pentru că ei au o bază de date cu toate telefoanele importate legal în UK!!!!!!!!!

Nu pot sa nu revin la chestia cu traficu' rutier: ăştia nu depăşesc!! Şi camerele care fac poză la viteze peste 30 mile în sate chiar funcţionează!

Acu' sunt la client (e open space şi se ascultă versiunea lor de colinde de Crăciun)

Adică: diverse chestii pop (cam 3 în principal) în care se cântă despre X-mas.

Ce nu suportam eu colindele în perioada asta în România , aici am ajuns să urăsc respectivele chestii pop pe care le auzi PESTE TOT.

Mi-a scris cineva cum că la Predeal se renovează teleschiul acum? E adevărat? Şi e vorba de telescaun sau teleski? Am nevoie de o confirmare din două surse independente înainte să o povestesc mai departe...


(va urma)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer