În vânt

În loc să-mi scrii mie, trimiţi scrisoare către corinteni,
Între timp cineva ţi-a strecurat abil un cod
De bare, în care ne pierdem împreună
în încercări stângace de îndreptarea limbii.
Căci între zidurile sumbre
nu oamenilor am dori să le vorbim azi. Vântului?
Cu cât ne avântăm mai mult în vorbă, cu atât mai multă
teamă faţă de necunoscutul cu glugă pe cap,
care întinde capcane în camerele închiriate,
ne vânează cuvintele urâte, ne trage de limbă:
un strop de acid creşte tot aluatul.
Va veni timpul, va veni,
când o să ieşim din subteranul surd
în soarele gol, curat. O să deschidem capacul fântânilor
cum se deschid ochii la mirosul de piele albă,
zdrelită de vânt, peste care au trecut
fiori sub stropi de ploaie,
desenând linii aproximativ verticale,
când miraculos de negre, când extrem de albe.

(în perioada 1 septembrie 2019 - 31 decembrie 2019, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)