E 1936, eu am un an
Şi ud cu furtunul iarba moartă.
Perdelele flutură înăuntru, în afară.
Pe urmă nimic. Eu nu sunt, ei nu sunt.
Ori e 1941, în costum maro, sau '53 în pantofii albi.
Strat peste strat răsturnat şi adus înapoi.
Fără-nţeles, cum ar fi marea dacă marea şi-ar aminti
Val după val
(în perioada 1 ianuarie 2020 - 31 martie 2020, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)
0 comentarii
Arhiva rubricii
Diphylleia grayi, Ruxandra CesereanuDescântec, Simona PopescuFiul risipitor, Gabriele Tinti, traducere de Ioana IeronimSamuel, Mariana MarinPământ pătruns în inimă, Gabriela MelinescuToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile HazarduluiPublicitate