Moşu'

Nu ştiu nici când, nici de ce primise porecla de Moşu' - poate fiindcă era prea politicos şi bine-crescut, ceea ce în anii '70-'80, când obrăznicia era la modă, putea fi considerat demodat, sau poate fiindcă era tânăr, frumos şi energic, adică exact antiteza unui moş.

Blond cu ochi albaştri, cu alură atletică, şi o inteligenţă ieşită din comun, a fost şef de promoţie, şi nu oricum, ci cu Bursă Republicană, rezervată studenţilor de zece.

Am fost de mici colegi, la şcoala generală. Apoi l-am pierdut din vedere, el a intrat la Liceul German, eu la Caragiale. Ne-am regăsit însă la Geologie, unde el era cu un an înaintea mea, intrase din prima, în timp ce eu din a doua, după ce făcusem un an şi patru luni de armată, fiindcă picasem la Imagine de Film.

Dar cel mai mult ne-am reapropiat după facultate, când amândoi ne căsătorisem, şi amândoi aveam copii - el, unul, eu, doi. Şi noi şi soţiile noastre fumam mult pe vremea aceea. Şi mergeam la mare împreună. El stătea pe plajă cu soţia şi copilul de când răsărea soarele, şi până la apus, "de toţi banii", cum îi plăcea să spună. Noi ne duceam în cameră înainte de prânz, şi nu mai ieşeam din hotel decât târziu după-amiaza, când se mai domolea vipia. Moşu' avea o piele ca a mea, foarte albă, aşa că se înroşea, apoi se cojea, după care se înroşea din nou. Nici eu nu mă prea bronzam, dar nici n-aş fi avut cum, fiindcă nu prea stăteam la soare. Într-o vară am văzut pe spatele lui o aluniţă care supura. M-am îngrijorat. El în schimb a râs, iar atunci când noi ne-am pregătit de plecare, la sfârşitul sejurului, ne-a spus că ei şi l-au prelungit pe al lor. În toamnă, la Bucureşti, l-am întrebat de aluniţă. Nu se vindecase. Cu greu s-a decis să meargă la un consult. Diagnosticul a căzut ca un trăznet: cancer de piele.

Când soţia l-a părăsit, luând şi copilul cu ea, Moşu' a revenit la mama lui. A renunţat la fumat, una din marile lui plăceri, dar nu şi la citit. Era tot mai slăbit, tratamentul nu avea efect. A ajuns aproape de nerecunoscut, faţa i s-a îngălbenit, şi i s-a umplut de pete. Se ţinea greu pe picioare.

Ultima dată când am sunat la uşă a trebuit să aştept mult până să-mi răspundă cineva. Mama lui nu prea auzea.

(Bucureşti, martie 2020)