Când ierburi răsar îndelung mustoase rotind;
Ouăle de sturz par ceruri pe pământ şi glasulDe sturz în ecou prin păduri ne clăteşte primeneşte
Auzul, ca fulgerări ne atinge cântarea lui;
Frunze, flori sticloase de prun pătrund
În albastrul ce coboară; albastru potopind
Cu bogăţia sa; mieii aleargă, se avântă.În albastrul ce coboară; albastru potopind
Ce-i luxurianţa asta şi bucuria?
Adierea pământului dulce care fu la început
În Eden. - Ia, soarbe totul, până nu păleşte,
Până nu se-nnorează, Doamne, acrindu-se în păcat,
Inocenţa, clipa de mai la fete şi băieţi,
Alegerea Ta, fiu al fecioarei, câştigul de preţ.
(în perioada 1 iulie 2020 - 30 septembrie 2020, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)