Lasciv, tânăra dezbrăcată zgâlţâie o sticlă cu suc... ca să nu fie nici un dubiu sticla este întoarsă cu gura în jos. E plină şi ermetic închisă. În boxe urlă la maxim "Dragostea din tei". Tânăra se joacă cu recipientul şi cu mişcări de "şarpe felin" acesta îi dispare încet, încet între picioare... un rus gras urlă în extaz harasho, muzica se opreşte şi cu un gest ferm, thailandeza deschide sticla contractându-şi muşchii vaginului; capacul este scuipat afară, fata îşi toarnă lichidul în vagin iar apoi jetul de suc eliberat dintre picioarele fetei ţâşneşte spre rândurile din faţă... urlete, aplauze, comentarii... "nu e adevărat, nu are cum, avea un deschizător (apribotiglia) băgat acolo, nu se poate, s-ar fi umplut de sânge"... zice un italian uluit... "Ba nu avea, răspunde prietenul lui, eu am văzut spectacolul şi la Bangkok şi am controlat-o... Nu avea nimic înăuntru. Învaţă de mici din familie, de la mamele lor să îşi antreneze muşchii."
Aşadar, mai e şi un alt fel de experienţă, sută la sută pattayardă, pattayotă sau pattayeză... Un "cabaret" thai. Am văzut un astfel de spectacol. Nimic erotic sau senzual. Mai degrabă de un comic lamentabil, neintenţionat. Lipsea Fellini din sală. Sau poate Kusturica. Una dintre scene, în care două tinere thailandeze îşi introduceau instrumente de suflat în organul sexual şi produceau un mic concert de trompetă şi fluier, era de un penibil delirant.
Intenţia mea nu a fost nici să vă şochez, nici să vă indispun cu această introducere, ci doar să vă arăt o altă faţetă a acestui oraş cu personalitate multiplă, Pattaya.
"Băieţii buni ajung în rai, băieţii răi ajung la Pattaya"... scrie mare pe tricoul lui Franco, 65 de ani, italian. Ce scrie pe tricoul ud al partenerei sale, Uan, 20 de ani, thailandeză, n-aş putea să descifrez... Tânăra tocmai a ieşit din mare, unde a făcut baie îmbrăcată, pentru că e pudică, dar... standardele de pudoare sunt cel puţin paradoxale aici, în Pattaya.
"La mine în ţară, îmi explică Franco, aş fi fost de mult la coşul de gunoi. Eu, cu pensioara mea de 1600 de euro, abia reuşeam să supravieţuiesc. Doar încălzirea casei mă costa 2500 de euro pe an. Am vândut tot şi m-am instalat la Pattaya, unde mă simt iar tânăr... În Italia, prietenii mei stau cu babetele la masă şi joacă remi. Dacă ai şti cu ce babe ar fi trebuit să fac eu sex în Italia!" Italianul e sincer oripilat, apoi îşi revine brusc: "Uită-te la ea, cât e de tânără şi de frumoasă şi ce piele fină are, ca de orhidee!"
Uan e într-adevăr tânără şi frumoasă şi are pielea delicată precum o petală de orhidee. Până acum două luni a fost lady-bar într-o cârciumă promiscuă, unde avea cam patru clienţi pe zi. Mai mult de jumătate din încasări mergea la patron şi, după ce îşi plătea chiria locuinţei şi trimitea acasă echivalentul a 150 de dolari, Uan nu mai rămânea cu nimic. În plus, când un client îi oferea ceva de băut, Uan trebuia să aleagă o băutură tare, scumpă, pentru ca patronul să încaseze cât mai mult.
După o zi de lucru, Uan mustea de alcool şi oboseală. Acum s-a aşezat şi pare mulţumită: Franco este "nice and good". Uan face curat, mâncare şi, de fapt, orice i se cere. Franco stie cam 30 de cuvinte în engleză şi Uan cam tot atâtea, dar cei doi par să se înţeleagă bine. Povestea tinerei fete e de o banalitate desăvârşită aici în Thailanda. Cumva, Uan şi Franco mă duc cu gândul la Tahiti, la Gauguin şi mult mai tânăra sa nevastă, Tehamana. Uan are două fetiţe şi, la întrebarea dacă tatăl acestora o ajută, mi-a răspuns simplu: "My children have no father." Uan s-a născut într-o regiune foarte săracă şi ea, la rândul ei, a crescut tot fără tată. Până în urmă cu un an, tânăra a lucrat într-o orezărie, într-o căldură toridă şi cu apa până la genunchi. Picioarele ei sunt pline de urmele lăsate de lipitori. Pentru o zi de muncă primea echivalentul a doi dolari, total insuficient pentru a trăi.
Uan şi-a lăsat copiii în grija mamei şi a venit în Pattaya. Am întrebat-o pe Uan dacă "arta sexuală" se transmite de la mamă la fiică. A negat cu vehemenţă. "Noi nici măcar nu ne sărutăm pe obraz când ajungem la familiile noastre. Nu e ca la voi... Nu vorbim niciodată despre asta acasă." Şi totuşi "care e secretul femeii thai, cum de reuşeşte ea să facă atât de fericit un bărbat?" Când Franco s-a ridicat de la masă, Uan mi-a zis încet: "Money is the secret..."
