I-a zâmbit trist între două fumuri de ţigară şi i-a povestit despre muzică şi despre cărţi şi ei i-a plăcut. Şi apoi a îmbrăţişat-o şi ea a închis ochii. Când i-a deschis i-a arătat toate cicatricile lui şi ea le-a atins încet pe toate. Şi pentru fiecare cicatrice atinsă apărea o rană proaspătă în acelaşi loc pe corpul ei. Şi câteva în plus. Apoi a bandajat-o strâns ca un cocon începând de la picioare. Când a terminat s-a aşezat lângă ea şi a aşteptat calm transformarea. Hmm. Un fluture fără aripi.
