Ramona Bădescu: Ciao, America!

După ce a devenit celebră în Italia, Ramona Bădescu se pregăteşte să cucerească America.

ELLE: Am auzit că vei juca în filmul Minority report, regizat de Steven Spielberg.

Ramona Bădescu: Sînt în tratative cu ei. Luna aceasta voi pleca în America, unde probabil voi susţine o probă. Nu e chiar aşa de uşor să ajungi să joci într-un film de Spielberg. Dar e foarte important şi să dai această probă.

ELLE: Unele publicaţii au dat ca certă apariţia ta în acest film.

R. B.: Se poate. Cred că totul a pornit de la faptul că în America am fost aleasă între primele 30 de actriţe considerate tinerele speranţe din Europa. Selecţia a fost făcută de un jurnal care se cheamă New Line. Cei de la New Line au trimis şi un fotograf de la Los Angeles care mi-a făcut nişte fotografii la Roma, într-unul dintre cele mai frumoase hoteluri din Italia. Şi aceste fotografii au apărut pe coperta publicaţiei, în numărul din ianuarie anul acesta. Cred că prin intermediul acestui jurnal au aflat de mine în America, pentru că eu pînă acum nu am fost în America.

ELLE: În presa italiană am citit că chiar Tom Cruise ar fi făcut alegerea.

R. B.: Nu, nu ştiu nimic despre aşa ceva. Ştiu că Tom Cruise are rolul principal şi are şi dreptul să-şi aleagă partenerul. Şi eu cînd am jucat rolul principal în filme am avut dreptul să-mi aleg partenerul. S-ar putea să fie adevărat, dar nu pot spune cu siguranţă.

ELLE: Ultimul tău film, Alex l'ariete (Alex berbecul), a fost destul de prost primit de critică. De ce?

R. B.: Alex l'ariete îl are în rolul principal pe Alberto Tomba. Producătorii au încercat să exploateze la maxim imaginea lui Alberto Tomba, care este campion mondial la schi. Chiar dacă Alberto a fost îndrumat de un regizor important, Damiano Damiani, care a făcut Caracatiţa, se pare că el e mult mai bun ca schior decît ca actor. Această meserie nu se poate învăţa de la o zi la alta şi nici nu o poţi face ca un diletant. Este o meserie care are multe dedesubturi şi cere multe sacrificii – vocea trebuie să sune bine, dicţia să fie perfectă, privirea trebuie să fie expresivă. Iar Alberto are picioarele mai bune decît ochii. El e o fire mai rebelă, impulsivă, dar la filmări era foarte docil, asculta ce i se spunea, era punctual la filmări, nu era ca de obicei.

ELLE: Presa a speculat că ai fi avut o aventură cu Alberto Tomba.

R. B.: Cu Alberto? Ha, ha, ha. Nu, nu, nu, nu e adevărat.

ELLE: Dar Alberto e un bărbat bine.

R. B.: Dar ştii foarte bine că nu doar asta contează la un bărbat. De bărbaţi frumoşi e plină lumea, mai ales lumea modei. Pentru mine trebuie să fie un om care nu te lasă indiferent. Dar cu Alberto chiar nu am avut nimic.

ELLE: Gurile rele spun că, în timpul filmărilor la Alex, Alberto îţi trimitea zilnic buchete de flori. E adevărat?

R. B.: El e o persoană foarte sensibilă, deosebită, nu mă aşteptam să fie aşa, pentru că îl ştiam mai irascibil de felul lui. A fost o relaţie ca între colegi, o simpatie ca oricare alta şi nimic mai mult. În plus, eu eram măritată atunci...

ELLE: Am citit undeva că, de cele mai multe ori, soţul tău era alături de tine pe platourile de filmare.

R. B.: Cum să nu, soţul meu era totdeauna prezent. Relaţia cu soţul meu a fost întotdeauna foarte intensă, foarte frumoasă şi a avut foarte multă importanţă pentru mine. El era cea mai importantă persoană din viaţa mea, omul pe care îl alesesem în faţa lui Dumnezeu.

ELLE: Ai divorţat de curînd. Cum ai trecut peste momentul divorţului?

R. B.: Încă nu am reuşit să trec. A fost o hotărîre reciprocă să ne despărţim. Încă sîntem în faza de divorţ. Dar viaţa merge înainte şi eu cred că este mai important să ai alături un prieten adevărat decît să continui la nesfîrşit o căsnicie care nu mai merge. Mie nu-mi plac lucrurile pe jumătate sau lucrurile false. Nu mă pricep să fiu actriţă în viaţă, numai pe ecran.

ELLE: Crezi că ce s-a scris în ziare despre presupusele tale relaţii cu Alberto Tomba, cu fotbalistul Alessandro del Piero, cu Alain Delon au şubrezit relaţia cu soţul tău?

R. B.: Nu ştiu cît de mult s-a speculat în România, dar aici în Italia nu s-a întîmplat aşa. Şi oricum nu sînt informaţii fundamentate, nu există nici o probă. Cu del Piero am fost în juriu la Miss Italia şi atunci a fost prima oară cînd l-am văzut şi ultima. Pot merge cu cineva la braţ, dar asta nu înseamnă că respectivul e iubitul meu.

ELLE: Ai făcut şi reclame la diferite produse. Ce ţi se pare mai dificil, să joci într-un film sau într-o reclamă?

R. B.: Nu e nici o dificultate, nu e ca şi cum ai trece de la teatru la medicină. Pentru mine e o mare satisfacţie să-mi alătur imaginea unor lucruri care îmi plac – cum ar fi produsele cosmetice pe care le-am promovat acum cîteva luni în Japonia – care sînt naturale, mai ales că şi eu sînt naturală, nu am făcut nici o transformare corpului meu, doar am grijă ce mănînc.

ELLE: Dar dacă ai avea nevoie, ai apela la operaţii estetice sau eşti din principiu împotriva lor?

R. B.: Nu, nu am nimic împotriva lor. Eu sînt de părere că un defect trebuie transformat într-o parte a farmecului tău, într-un atu. Ştii nasul Barbrei Streisand, care e foarte urît, dar căruia ea a ştiut să-i dea foarte mult farmec. Multe colege de-ale mele îşi fac lipoabsorbţii. Eu prefer să mănînc natural şi tot în mod natural să şi slăbesc. Să mănînc mai îngrijit, să beau 2 litri de apă pe zi. Dacă te uiţi la pozele mele ai să vezi că în toate sînt la fel, aceleaşi buze, aceiaşi sîni, aceiaşi pomeţi...

ELLE: Am văzut că pe Internet au apărut fotografii de-ale tale destul de...decoltate.

R. B.: Acelea sînt fotomontaje, eu n-am făcut niciodată genul acela de fotografii. Aici în Italia am dat în judecată pe cineva care a folosit numele meu pe Internet fără să fie vorba de site-ul meu oficial. Cam peste o lună îmi voi lansa site-ul oficial, cu noutăţi, informaţii actualizate, voi coresponda cu fanii mei...

ELLE: Înţeleg că eşti foarte preocupată de imaginea ta.

R. B.: Sigur că da. Eu lucrez la imaginea mea de cînd eram mică. Vreau ca imaginea mea să fie conformă cu educaţia pe care am primit-o în familie. Capitalismul nu m-a schimbat, încerc să schimb eu ceva la capitalism.

ELLE: Cu toate acestea ai făcut reclamă şi la supă.

R. B.: Da, la supa Delcazalle. Reclama aceasta am făcut-o la Praga. Şi am mai făcut una cu Alain Delon la Veneţia, acum doi ani, pentru o companie de telefonie.

ELLE: Nu crezi că reclama la supă ţi-a defavorizat imaginea?

R. B.: Nu.

ELLE: Tu eşti o persoană a cărei imagine este asociată cu frumuseţea, cu strălucirea. Nu mi te închipui prea uşor în bucătărie.

R. B.: Îmi pare rău, dar cu cîteva săptămîni în urmă am fost invitată la o emisiune culinară la Rai Uno, unde am pregătit în direct salată de vinete. Şi pentru că juriul m-a ales pe mine cîştigătoare, am primit un milion de lire pe care i-am donat Casei de copii din Craiova. Să găteşti, să faci curăţenie este un fapt important pentru că atunci ştii şi să dai ordine servitorilor. Mie îmi place să fac o prăjitură cînd sînt liberă, îmi place să stau în bucătărie. Soţului meu îi găteam o mulţime de chestii. Am primit numeroase solicitări de a face reclamă, dar alegerea pe care am făcut-o a fost gîndită bine. Iar reclama la societatea de telefoane pe care am făcut-o cu Alain Delon, crede-mă că a fost o plăcere şi o onoare.

ELLE: Din cîte ştiu, cînd erai mică dormeai cu fotografia lui Alain Delon sub pernă.

R. B.: E adevărat, e adevărat. Alain Delon era idolul meu.

ELLE: Şi ce ai simţit cînd ai avut ocazia să-l cunoşti în carne şi oase?

R. B.: Crede-mă că am rămas fără cuvinte. Am fost copleşită de emoţie, mai ales că el a venit la mine şi mi-a spus Bună, Ramona, ce mai faci? Am rămas fără cuvinte.

ELLE: Într-o perioadă apăreai foarte des la televiziunea italiană. La un moment dat nu crezi că există riscul ca, apărînd atît de des, prezenţa ta să devină deranjantă, lumea să se plictisească?

R. B.: De un an şi jumătate mi-am redus foarte mult apariţiile la televiziune. Pentru că şi banii pe care îi cer sînt mult mai mulţi. În momentul de faţă sînt mai mult preocupată de filme şi de teatru. Nu este bine să apari de prea multe ori la televiziune, este o problemă de marketing. Pe de altă parte, nu pot nici să refuz toate invitaţiile...

ELLE: Pentru că nu te mai invită nimeni.

R. B.: Nu, nu, dar trebuie să fie un echilibru. Trebuie să fii bine sfătuită de cei din jurul tău, care ştiu să-ţi organizeze aceste apariţii şi să stabilească ce este minim indispensabil. În ultima vreme am făcut foarte mult teatru, am jucat într-o piesă care a avut foarte mare succes la Roma. Şi am primit încă 7 oferte de a juca în diferite piese. Dar urmează să plec în America şi să văd ce se va întîmpla acolo. Pînă atunci toate contractele mele vor rămîne în stand-by.

ELLE: Deci nu divorţul tău e motivul pentru care apari mai rar la televiziune?

R. B.: Nu. Căsnicia mea nu are nici o legătură cu meseria mea. Soţul meu este avocat, nu are nici o legătură cu munca mea, nu este nici producător, nici actor, nici regizor. Sînt foarte orgolioasă şi nu vreau să aud spunîndu-se că realizările mele se datorează soţului meu sau mai ştiu eu cărui regizor sau unor relaţii.

ELLE: Şi totuşi multă lume crede că tot ce ai realizat se datorează soţului tău, care este un om bogat şi deci influent.

R. B.: Vreau să-ţi spun că soţul meu a început să apară în ziare datorită faptului că era soţul meu. Dar pentru mine aceste lucruri nu contează. El era soţul meu, era familia mea, era alegerea mea. Încercam să-mi împart viaţa artistică cu aceea de soţie. Pentru că eu oricum nu ieşeam la prea multe petreceri, nu am fost niciodată, în şapte ani de căsnicie, subiectul vreunui scandal prin ziare. Am încercat să fiu o soţie model. Deci faptul că eram măritată nu a avut nici o legătură cu activitatea mea. Realizările mele se bazează pe profesionalismul meu, nu pe faptul că eram soţia cuiva.

ELLE: Dacă-ţi mai aduci aminte, cînd te-ai căsătorit cu baronul di Fornaro s-a spus că e o căsnicie din interes fiindcă el e mai în vîrstă decît tine. Acum, cînd ai divorţat, umblă vorba că nu mai apari aşa de des la televiziune pentru că nu mai e soţul tău care să te sprijine.

R. B.: Toate aceste zvonuri nu mă afectează în nici un fel. Eu niciodată nu am acceptat să dau un interviu despre viaţa mea privată. Lumea, orice ar fi, discută, aşa că pe mine nu mă interesează ce zice lumea pentru că eu mă cunosc pe mine. În Italia n-am dat nici un interviu legat de divorţul meu, n-am dat nici un fel de declaraţii referitoare la cîţi bani mi-a lăsat soţul meu sau dacă nu mi-a lăsat nimic ori despre ce cred eu despre soţul meu.

ELLE: Într-un interviu pe care ni l-ai acordat acum aproape doi ani spuneai că îţi doreşti un copil.

R. B.: Şi acum mi-l doresc, dar deocamdată n-am timp să-l fac şi nici n-am cu cine.

Notă: Acest interviu a fost preluat din revista Elle.