Ovidiu Miculescu: Avem această discuţie la scurt timp după premiera baletului Coppelia de Leo Delibes la Opera Naţională Bucureşti, instituţie centenară care a revenit la viaţă tocmai prin acest titlu. Cum recomandaţi această premieră publicului?
Alin Gheorghiu: Revenirea la viaţă a balerinilor a fost realizată în primul rând cu spectacolul Gala Extraordinară de Balet, ce a fost difuzat exclusiv online în data de 24 aprilie 2021. Avanpremiera şi premiera Coppelia au fost primele spectacole cu public. Aş recomanda acest spectacol copiilor între 8-14 ani, cu părinţii lor, bineînţeles.
O.M.: A trecut peste un an de când balerinii operei bucureştene, ca de altfel aproape toată lumea artistică din România, dar şi din Europa şi Statele Unite, a întrerupt aproape total contactul cu publicul, ca efect al pandemiei. Cum aţi parcurs această perioadă din punct de vedere profesional? Ce impact a avut asupra dvs. această anulare sau amânare a tuturor proiectelor în curs? Dar asupra companiei de balet a ONB?
A.G.: Cu toţii am fost afectaţi atât de pandemie, cât şi de efectele ei. Dar am supravieţuit şi ne-am păstrat energiile, forma şi dorinţele creatoare. Nu a fost uşor. Dar am reuşit. După venirea actualei conduceri am deblocat activitatea ONB, am început să lucrăm respectând toate restricţiile şi am realizat deja două spectacole, o gală extraordinară de balet şi premiera cu Coppelia. Până la sfârşitul stagiunii avem aproape câte un spectacol pe săptămână, fapt ce nu a mai fost consemnat de mult timp în baletul Operei Naţionale din Bucureşti.
O.M.: Şi baletul a avut producţiile sale online. Credeţi într-un viitor online al artelor spectacolului?
A.G.: Nu. Contactul artist-public este vital. Dar decât deloc, este bine şi aşa. Însă nu doar aşa. Este important şi benefic să reuşim să facem o arhivă cu spectacole de balet la Opera Naţională din Bucureşti, care să fie de calitate şi să poată să fie difuzată publicului oricând, în diverse distribuţii. Este un lucru bun. Iar la balet, aşa vom face.
O.M.: Liceul de coregrafie din Bucureşti şi apoi UNATC, secţia regie coregrafie. Ce îl determină pe un balerin să ia drumul studiilor de regie şi coregrafie?
A.G.: Eu am terminat secţia Pedagogie. Direcţia către studiile de regie şi coregrafie vin în primul rând dorinţa de perfecţionare, de acumulare. Apoi, fiecare va decide singur ce va face mai departe. Pe ce drum va merge.
O.M.: Are România o şcoală de balet valoroasă? Se impun tineri balerini români pe scenele mari ale lumii?
A.G.: România a avut mereu o şcoală valoroasă de balet. Şi da, se impun. Bravo lor că o fac. Despre Baletul Românesc nu se poate vorbi decât frumos şi elogios. O spune istoria de până astăzi, nu doar eu.
O.M.: Alin Gheorghiu a studiat cu Oleg Danovski, Ioan Tugearu, Peter Breuer, Valeri Kovtun, Mihaela Atanasiu, Gheorghe Cotovelea, Ştefan Bănică, Adrian Gheorghiu, George Bodnarciuc, Gheorghe Iancu, Sergiu Ştefanski, Alexa Mezincescu, Constantin Marinescu, Gelu Barbu, Gabriel Popescu. Din această lungă serie de maeştri, care a fost influenţa esenţială?
A.G.: Indubitabil, tatăl meu Adrian Gheorghiu. Acest om deosebit, coleg onest şi adevărat, tată şi soţ minunat. Şi un artist uriaş al Operei naţionale bucureştene. Apoi, aş putea aminti pe Constantin Marinescu, Ioan Tugearu, Gheorghe Cotovelea, Ştefan Bănică, George Bodnarciuc, Peter Breuer, Gheorghe Iancu.
O.M.: O mare parte din cariera dvs de prim solist este legată de scena centenară a Operei din Bucureşti, unde aţi fost prim solist în perioada 1993-2002 şi apoi din 2007. Dintre partenerii de scenă şi coregrafii cu care aţi colaborat în Opera din Bucureşti, în calitate de balerin, de care nume vă amintiţi cu plăcere şi de ce?
A.G.: Ca în viaţă, îţi aduci aminte cu plăcere de unii şi cu mai puţină plăcere, de alţii. Oricum, m-am ţinut departe de grupările care voiau cu tot dinadinsul să deţină monopolul. Publicul vrea diversitate, nu monopol.
O.M.: În perioada 2002-2005 aţi fost solist al Landestheater Salzburg (Austria). Cum a fost experienţa occidentală pentru Alin Gheorghiu?
A.G.: A fost o experienţă necesară şi benefică. Un alt aer. Alte experienţe.
O.M.: Care este rolul de suflet al lui Alin Gheorghiu? Siegfried din Lacul lebedelor, Albert din Giselle, Basil din Don Quijote, Romeo din Romeo şi Julieta?
A.G.: Rolul meu de suflet rămâne Albert din Giselle. Pentru complexitatea şi greutatea lui.
O.M.: Aţi fost în mai multe perioade şef al compartimentului balet al ONB. Ce vă propuneţi pentru actuala perioadă, care vine după un an de pauză forţată? Ce înseamnă exact să conduci compania de balet a Operei bucureştene?
A.G.: Am să iau acest interviu ca pe un test... şi o să vă spun că eu cred că e vital să aducem normalitatea şi progresul în management şi în viaţa artistică. Nu conduc baletul singur, suntem o echipă. Sunt parte din conducerea acestuia. Apreciez lumina şi implicarea venită din partea d-lui director general interimar Daniel Jinga, în mod special, în a mă trata ca pe un partener. Baletul Operei bucureştene are calitate, are înţelepciune, forţă, frumuseţe şi este o voce în lumea artistică care este auzită şi respectată. Apreciez şi faptul că domnul director general interimar Daniel Jinga lasă profesioniştii din domeniu să conducă şi să se exprime plenar. Aceasta este calea adevărată şi corectă. Fiecare profesionist să conducă în domeniul său. Baletul este iubit şi apreciat şi de public şi de oamenii care contează. Îmi doresc să fie respectat, susţinut şi iubit mereu, pentru locul său important din societate, dar şi pentru educaţia sufletească, morală şi estetică pe care le promovează. Avem fiecare o meserie şi până la urmă de noi depinde dacă ne implicăm mai mult sau mai puţin, alături de o conducere sau alta. Important este pentru mine ca baletul să nu mai deconteze greşelile celor care nu sunt din domeniu şi care vor să îl conducă cu orice preţ.
O.M.: Ce este cel mai greu lucru pentru un balerin / balerină? Unde se face diferenţa între un balerin foarte bun şi unul excepţional?
A.G.: Diferenţa apare la caracter, dacă trebuie să judec şi în afara scenei. Pe scenă, diferenţa vine din sentimentul complex pe care mi-l transmite prin arta sa.
O.M.: Din punctul de vedere al istoriei baletului operei bucureştene de-a lungul celor 100 de ani de existenţă, care a fost perioada de glorie după părerea dvs?
A.G.: Toate perioadele au avut gloria lor. Dar gloria a fost poate mai pregnantă atunci când nu a existat amestec impus, evident şi când baletul a fost mai mult înţeles şi apreciat deopotrivă, de toată lumea.
Repertoriu:
Siegfried - Lacul lebedelor de P.I. Ceaikovski, coregrafia: Oleg Danovski, Marius Petipa, Lev Ivanov, regia: Oleg Danovski
Deirfgeis - Lacul lebedelor de P.I. Ceaikovski, coregrafia: Gheorghe Iancu, Marius Petipa, Lev Ivanov, regia: Gheorghe Iancu
Albert - Giselle de Adolphe Ch. Adam - coregrafia: Marius Petipa, regia şi adaptarea coregrafică: Vasile Marcu
Hans - Giselle de A. Adam - coregrafia: Jean Coralli, Jules Perrot şi Marius Petipa, regia şi adaptarea coregrafică: Mihai Babuşka
Basil - Don Quijote de L. Minkus, coregrafia: Marius Petipa, Alexandr Gorski, regia şi adaptarea coregrafică: Mihai Babuşka
Romeo - Romeo şi Julieta de S. Prokofiev, regia şi coregrafia: Yuriy Papcko
Solor - Baiadera de Ludwig Minkus, coregrafia: Marius Petipa, regia şi adaptarea coregrafică: Valerii Kovtun
Phoebus - Notre Dame de Paris (colaj muzical), regia şi coregrafia: Ioan Tugearu
Vronski - Anna Karenina de P.I. Ceaikovski, regia şi coregrafia: Ioan Tugearu
Petrucchio - Îmblânzirea Scorpiei (colaj muzical), regia şi coregrafia: Ioan Tugearu
Oberon - Visul unei nopţi de vară (colaj muzical), regia şi coregrafia: Mihaela Atanasiu
Escamillo - Carmen de Georges Bizet, Rodion Şcedrin, regia şi coregrafia: Oleg Danovski
Manfred - Manfred de P.I. Ceaikovski, regia şi coregrafia: Ioan Tugearu
Kascey - Pasărea de foc de Igor Stravinski, regia şi coregrafia: Alexa Mezincescu
Bolero de Maurice Ravel, regia şi coregrafia: Tilde Urseanu
Pas de deux din Paquita de Ludwig Minkus, coregrafia: Marius Petipa, regia: Ileana Iliescu
Anotimpurile de Antonio Vivaldi, regia şi coregrafia: Alexa Mezincescu
Antoniu - divertisment din opera Faust de Charles Gounod, coregrafia: Alexa Mezincescu
Soţul - Femei (colaj muzical), coregrafia: Gheorghe Iancu
solist în spectacolele Landestheater Salzburg (Austria), unde a dansat în coregrafia lui Peter Breuer: Bolero de Maurice Ravel, Aqua (colaj muzical), Carmen (colaj muzical), The Wall (muzica: Pink Floyd), Spring Waters de Serghei Rahmaninov
Gale de balet:
Gală Internaţională de Balet în cadrul Festivalului Internaţional Viaţa e frumoasă la Teatrul Naţional de Operetă Ion Dacian, Bucureşti - 2008
invitat la galele internaţionale de balet de la
Düsseldorf, Munchen (Germania), Linz, Salzburg, Sankt Pölten (Austria), La Baule (Franţa), Vignale (Italia) în perioada 2002 - 2006
Gala de Balet Dans la Odeon, Teatrul Odeon, Bucureşti, 2000
Gală de Balet, Ruse (Bulgaria), 2000
Gală de Balet, Opera Naţională Română Timişoara, 2000
Gale de balet şi recitaluri, Opera Naţională Bucureşti, în perioada 1992 - prezent.
Gală de Balet, Opera Naţională Română din Iasi, 1999
Gală de Balet, Opera Naţională Română Timişoara, 1999
Gală de Balet, Constanţa, 1998
Gală de Balet, Opera Braşov, 1996
Gală de Balet, Câmpina, 1994
Turnee:
Italia, Germania, Elveţia, Austria, Olanda, Bulgaria, Coreea de Nord, Belgia, Franţa, Finlanda, etc.