Dacă te-ai săturat de clasicul drum la Balchik, în care să admiri la infinit frumosul palat al Reginei Maria şi aferentele lui grădini, încearcă ceva mai... pour les connaisseurs.
La 8 km nord de Varna, în apropiere de micuţa staţiune Constantin şi Elena, se află un palat situat pe o proprietate ce rivalizează oricând cu una similară de pe vreo "costiera" italienească. Faptul este că ne-am obişnuit să adulăm (altfel, pe bună dreptate) locurile ultra-populare, dar uităm (sau nu ştim) că există unele cel puţin la fel de frumoase, aflate însă dincolo de cărările poleite cu aur şi luminate de reflectoarele turismului.
Palatul Evksinograd a fost reşedinţa estivală a monarhilor care au condus Bulgaria după eliberarea ţării de sub jugul otoman (1878), mai exact Alexander Battenberg, Ferdinand şi Boris al III-lea. La care l-aş adăuga şi pe tovarăşul Todor Jivkov, care şi-a făcut din Evksinograd cam ceea ce făcuse Ceauşescu din vila de la Neptun, doar că la un nivel mult mai ridicat şi mai spectaculos.
O vizită la acest palat necesită o programare în prealabil (email sau telefon - cam ca la Palatul Cotroceni) iar ea presupune o plimbare de o oră şi jumătate pe aleile unei proprietăţi fabuloase, cu o superbă deschidere la mare, cu sere, grădini, plante, plus o cramă (vinurile albe produse aici sunt excelente, iar coniacul nu se lasă mai prejos), un restaurant şi alte câteva locuri interesante.
Se poate vizita şi primul nivel al palatului (fără fotografii, din păcate), unde cu diverse ocazii şi-au băut ceaiul şi cafeaua Prinţul Charles sau Erdogan. Tot complexul este impecabil administrat (costurile probabil că sunt uriaşe, deoarece proprietatea e foarte întinsă) de la gazonul tuns la armonizarea peisagistică a plantelor şi copacilor (sunt peste 500 specii de flori).
Pădurea de Piatră
Tot auzim că, la noi, Bărăganul se deşertifică (într-un mod urât, lipsit de un sistem de irigaţii, cândva funcţional). Bulgarii au, la rândul lor, un deşert, numai că al lor e de-a dreptul bizar şi, pe undeva, aş spune, spectaculos. Pădurea de Piatră sau Pădurea Pietrificată (Pobiti Kamani), aflată la 20 de km de Varna este un deşert... pietros, în fapt un bizar fenomen natural. Mai exact, avem de-a face cu un câmp uriaş (13 km pătraţi) pe care ai impresia că s-au jucat nişte copii de extratereştri, aruncând cu pietre uriaşe, cilindrice.
Despre procesul de formare a acestor coloane de piatră, mai mici sau mai mari (au până la 7 metri înălţime şi 3 metri diametru), unele dintre ele goale pe interior, părerile sunt împărţite. Unii spun că ar fi apărut în urma unui proces cunoscut sub numele de oxidare metanică, declanşat de nişte micro-organisme (recifuri de corali, eventual), alţii afirmă că s-ar fi format mecanic, prin procese de eroziune declanşate de intemperii (vânt, ploi etc).
Oricum ar fi, locul e suficient de interesant (cu toate că unii ar putea spune că sunt nişte simple... pietre) şi merită vizitat, fiind ofertant în privinţa fotografiilor. Mai ales dacă ai timp să cutreieri pe câmpia cu pietre, deoarece unele zone sunt mai bogate în roci ca altele.
Mânăstirea Aladzha
Nu trebuie neapărat să fii un adept al turismului ecumenic ca să ajungi la această spectaculoasă mânăstire săpată în stâncă. Mânăstirea Aladzha, fondată în secolul 13 şi abandonată trei secole mai târziu, este construită în interiorul unei stânci de calcar înalte de 40 de metri, aflată la 15 km nord de Varna.
Practic, călugării şi-au săpat în interiorul stâncii, pe două niveluri, încăperile în care se rugau, dormeau, îşi pregăteau masa şi, în general, îşi duceau traiul de toate zilele. Mici porţiuni din frescele pictate de aceştia au fost păstrate într-un mic muzeu aflat la intrare, care reconstituie istoria acestui aşezământ.
Pe lateral, o scară permite accesul la cele două etaje ale mânăstirii, priveliştile de sus fiind foarte frumoase. La mai puţin de un km de Mânăstirea Aladzha, ascunse într-o pădure deasă, se află câteva catacombe - un grup de peşteri în care s-au descoperit dovezi ale faptului că au fost locuite de oameni încă din secolul 5. Nu se cunoaşte numele creştin al mânăstirii, dar "Aladzha" este un cuvânt provenit din limba persană, care se traduce prin "colorat, pestriţ".
Parcul Istoric
Ce să faci cu câteva zeci de milioane (ca să nu zic sute), atunci când nu-ţi vine "geniala" idee să ridici blocuri haotice şi urâte? Iei ditamai terenul şi te-apuci să construieşti un parc tematic în care să prezinţi istoria locului, începând cu Epoca de Piatră, continuând cu cea a tracilor şi dacilor, a romanilor şi terminând cu Evul Mediu.
La 33 km de Varna, mai precis în satul Neofit Rilski, se amenajează Historical Park, un complex cultural-istoric care în 2-3 ani va deveni o oprire aproape obligatorie pentru cei aflaţi în zonă. Oricum este pe jumătate gata, e deschis, în unele weekend-uri se organizează tot felul de evenimente (anul acesta a fost un festival medieval, cu întreceri care mai de care mai spectaculoase, de la trasul cu arcul la bătălii în armuri ale epocilor apuse, cu concerte şi alte desfăţuri şi răsfăţuri).
Deşi două zone principale ale parcului sunt în construcţie, aş recomanda o vizită pentru a vedea un excelent exemplu de investiţie privată în interesul publicului larg. Vei avea parte de o experienţă gastronomică în acord cu istoricele perioade prezentate în parc, poţi face plimbări cu barca pe lac, poţi trage cu arcul sau te poţi îmbrăca în costume medievale pentru o simpatică sesiune foto, poţi călări sau poţi face degustări de vinuri - toate integrate într-un concept interesant şi foarte instructiv.
Preţul standard al biletului de intrare porneşte de la 30 de leva pentru un adult şi 15 leva pentru un copil, dar există şi diverse variante de bilete pentru familii sau alte categorii de vârstă.
Parcul acvatic Aquahouse Thermal & Beach
În zona Varna se află mai multe parcuri acvatice, dar dacă vrei unul axat mai degrabă pe wellness, atunci soluţia perfectă este Aquahouse Thermal & Beach, aflat în micuţa staţiune Constantin şi Elena, la circa 10 km nord de Varna.
Nu este genul de parc acvatic plin de tobogane şi alte nebunii, ci mai degrabă unul elegant, a cărui filosofie are la bază relaxarea şi terapiile spa. Ai la dispoziţie şase zone diferite (Aqua, Thermal, Wellness, Kids şi Executive Lounge), fiecare cu caracteristicile ei, care include piscine indoor şi outdoor, bazin de înot outdoor, piscină terapeutică, saună finlandeză etc. Una peste alta, însă, poţi sta liniştit la piscină, la bar sau oriunde altundeva (inclusiv pe plajă), bucurându-te de vremea frumoasă şi de serviciile de calitate ale unui complex recent inaugurat.
Aquahouse Thermal & Beach e deschis zilnic de la 8.30 la 20.30, iar preţurile pentru o zi petrecută aici sunt de 25 leva (în timpul săptămânii) şi 30 leva (în weekend). Poţi opta însă şi pentru un program "scurt" (8.30-11.30 sau 17.30-20.30) pentru 18 leva.
Şi dacă tot ai ajuns în această staţiune, în apropierea complexului Aquahouse se află o încântătoare mânăstire ce dă, de fapt, numele locului: Mânăstirea Sfinţii Constantin şi Elena. Se presupune că ar fi fost întemeiată la început de secol 18, iar unicitatea ei provine din existenţa unui izvor care se află exact în altarul din spatele tronului.
Albena şi Nisipurile de Aur
Am lăsat la urmă vedetele litoralului bulgar din apropiere de Varna, staţiunile Albena şi Nisipurile de Aur, locuri în care, probabil, mulţi dintre cititorii site-ului TukTuk şi-au petrecut deja vacanţe frumoase în anii din urmă.
Albena este o staţiune construită de la zero în anii '60 şi inaugurată de autorităţile comuniste în anul 1967. Se întinde pe o distanţă de 5 km, având o plajă cu nisip fin, iar numele i-a fost dat după personajul feminin dintr-o poveste scrisă de autorul bulgar Iordan Iovkov.
În prezent, staţiunea Albena este deţinută de un singur proprietar - compania Albena AD, care operează toate cele 39 de hoteluri aflate pe teritoriul ei. E drept, perioada în care am ajuns (în iunie) nu era una de vârf, gradul de ocupare fiind relativ redus, dar asta nu m-a împiedicat să remarc că Albena este staţiunea în care vii să te relaxezi complet, dând la minim activităţile conexe (de exemplu, aici există un singur club de noapte).
Dar, în acelaşi timp, Albena are o eleganţă vizuală aparte, de la zona de plajă la cea hotelieră, care cucereşte turistul dornic de linişte.
Nu la fel stau lucrurile, însă, în Nisipurile de Aur, staţiunea aflată la 17 km nord de Varna, cu care bulgarii se mândreau cel mai mult pe vremea comunismului. Şi care acum e doldora de complexuri hoteliere, pentru toate gusturile şi buzunarele, cu un vibe divers şi... intens.
Dezvoltarea staţiunii Nisipurile de Aur a început în anul 1957 şi a durat două decenii, perioadă în care locul a fost transformat într-o destinaţie de vacanţă cu numeroase hoteluri, vile, apartamente, restaurante, centre comerciale ş.a.m.d. Nisipurile de Aur a fost privatizată în anii '90 şi a avut parte de investiţii financiare considerabile în anii 2000. După unele surse, în prezent staţiunea ar putea acomoda un maxim de 90.000 de turişti. Majoritatea hotelurilor oferă servicii de tip all-inclusive, iar eforturile autorităţilor sunt de a repoziţiona staţiunea pe segmentul destinaţiilor de top.
Am făcut o plimbare pe faleza staţiunii, care are zone mai interesante (de pildă, cea a parcului de distracţii, cu roata şi replica Turnului Eiffel) sau mai puţin interesante, dar, care, comparativ cu ceea ce întâlnim pe litoralul românesc, îţi lasă impresia că bulgarilor le pasă de turişti şi că lucrurile nu sunt la voia întâmplării, ci urmează un curs firesc. Din "interior", pot să mai garantez un lucru (trist pentru România): bulgarii FAC şi PROMOVEAZĂ. Au programe, investesc, au strategii - unele mai bune, altele, poate, mai puţin bune - dar în această ţară turismul se mişcă, deoarece i se acordă atenţia cuvenită.
Hoteluri din Nisipurile de Aur
Palm Beach, varianta optimă de concediu în staţiunea Nisipurile de Aur
Am avut "baza" la Hotelul Palm Beach, din staţiunea Nisipurile de Aur, un hotel de 4 stele, de tip all-inclusive, situat la câţiva metri de plajă, unul care dispune de toate facilităţile necesare pentru un concediu relaxant, de la tot ce înseamnă reguli, măsuri şi recomandări anti-Covid (încă de la intrare faci cunoştinţă cu o simpatică roboţică dispusă să interacţioneze vocal pentru a-ţi aduce băuturi) şi până la celelalte dotări.
Pe scurt, hotelul Palm Beach, care are un nou management începând cu acest an şi, în consecinţă, o "reinventare" a serviciilor oferite oaspeţilor săi, are 7 etaje şi dispune de 126 camere duble şi 9 apartamente, restaurant clasic, bar în lobby şi la piscină, piscină pentru adulţi şi copii, loc de joacă pentru copii, bowling, două săli de conferinţe, parcare şi alte dotări. Oferta este de tip all-inclusive, mâncarea este variată, gustoasă, iar managerii spuneau că au în intenţie să pregătească şi câteva surprize gastronomice pentru această vară.
Alte opţiuni (verificate) de top pentru cazarea în Nisipurile de Aur sunt Hotelul Argisht Partez (4 stele) şi International Hotel Casino & Tower Suites (5 stele). La primul am fost atras de designul piscinelor exterioare şi de camerele elegante şi moderne, în vreme ce al doilea, situat chiar pe faleză, dispune de cazinou şi are o atmosferă vibrantă, ce targetează mai degrabă cuplurile tinere.
