Băştinaşii ăstei regiuni din Bavaria îs mai toţi agricultori şi şomeri. Iarna, vara mai lucrează în turism şi cam atât, aaa ba nu, îs şi o gramadă de artizani. Şomeri îs mulţi pentru că mai tăţi lucrară în armata teutonică ce apăra regiunea de pericolu' comunist de la graniţa cehească. Căzu zidul căzu şi subvenţia gobernului, însă un avantaj tăt au, mâncărica şi beuturica'i ieftină ca bragă. Ce mai, o altă Germanie, oamenii îs tare prietenoşi şi se bucura cu ce au, adecă... cu pădurea, cu muntele .. cu tradiţiile.
Dar nu despre asta voiam să scriu, ci despre cât de fericiţi îs dânşii cu "puţinul" pe care îl au, vă mărturisesc că bucuria asta de viaţă îi molipsitoare, nu pusei mâna pe vreun mobil, computer, televeu, au altă minune tehnică, toată vacanţa asta, mă plimbai prin zăpadă, mâncai, băui, cântai şi făcui dragoste, ca pe vremea cabanelor din munţii tineretilor noastre, unde mai pui că pusei şi vreo 5 kile'n plus.
Dimineaţa mă duc să cumpăr neşte pâne proaspătă, adulmecai o brutarie, şi minune, găsii din nou pânea neagră scorţoasă cu chimen şi mult iubiţii mei covrigi cu sare.
- Gruess Gott, sunt întâmpinat d-un brutar bătranel şi foarte curios, prin colţu' aista de lume nu prea îi turism internaţional, doar rătăciţii întâmplători, aşa cum îs eu.
- Gruess Gott, îi răspund.
Ronţăind din covrigi îi răspund întrebărilor, de unde îs, ce fac, unde stau, de am plozi, cum îi vremea la mine acasă, mă anunţă că mâne va ninge şi că nepotu'i lucreză la o berărie din Passau iar sâmbăta la dânsu'n brutărie, că lunea care vine'i Rosenmontag şi să mă duc la Skihuette căci acolo au cea mai bună tocăniţă de văcuţă din regiune şi un gulash ca la mama acasă, au şi muzică de dans. Îi promit că aşa o să fac şi plec hotărând să-i urmez sfaturile şi întrebându-mă dacă domnul brutar auzii de Tufiş şi comp., crez că da, numai că nu-s prea sigur, afară fulguieşte uşor, îi frig şi soare, când merg parcă am pantofi cu scârţ, fără vreun motiv îs vesel.
Rosenmontag, adecă Lunea Roza hmmm, carnaval desigur, aş, în seara aia mă îndreptai spre Skihuette şi descoperii ce'i. Petrecere cu acordeon şi bere'n valuri şi rachie'n râuri şi cântece, o grămadă, cum se zice, en direct, fără tranzistori, diode, manivele au difuzoare. Urlă în cor şi eu împreuna cu dânşii:
Am Rosenmontag bin ich geboren ...
Acoperişul cabanei saltă ritmic ca-n desenele animate, primesc şi dau o grămadă de pupături, iar o chelneriţă cam grasă, se aşează pe genunchi'mi şi cântă ceva de pe vremea în care dânsa era un peşte, iară pe Rin curgea licoarea zeilor.
Ja wenn das Wasser vom Rhein nur noch Wein waer,
Dann moechte ich ein Fischlein sein, dann koen't
ich mich besaufen, brauchte keinen Wein zu kaufen..
Continuă în acelaşi spirit :
In Muenchen steht ein Hofbraeuhaus
oans, zwoa: g'suffa!!
Da laeuft so manches Faesschen aus;
oans, zwoa: g'suffa!!
Da hat schon mancher brave Mann,
oans, zwoa: g'suffa!!
gezeigt was er so vertragen kann:
Schon frueh am Morgen fing er an,
und spaet am Abend kam er heraus:
so schoen ist's im Hofbraeuhaus!
Da wo die groene Isar fliesst,
wo man mit Gruess Gott! Dich gruesst,
liegt meine schoene Muenchner Stadt,
die ihresgleichen nicht hat!
Oans, zwoa: g'suffa! Un’ doi: dă-l pe gât. Aşa făcui toată noaptea, dansai cu triburile germane şi am atins luna cu cotul. Dimineaţa fu mai greu.'' O Sancta Simplicitas !'' de câte ori o să aud astă frază, o să râd în barba-mi gândindu-mă la adevaratul mesaj. Sfânta simplicitate! Intradevar.
Grüß Gott, Herr Vlad! Servus! Geaba, nu scapă dânşii de mine. Bis nextes Jahr!