10.08.2021
Trebuia să răspunzi prin reciprocitate. Cum prea curând nu se profila însă nimic cultural interesant, te-ai gândit că ai putea-o invita într-o vizită la nişte prieteni. În definitiv, vernisajul la care te invitase ea fusese tot ca o vizită între prieteni. Iar locurile unde te duceai tu erau şi ele ca nişte expoziţii, cu diverse opere de artă, făcute chiar de gazde.

Ai întrebat-o aşadar dacă ar interesa-o să-ţi cunoască prietenii. "Sigur că da, cu mare plăcere." Perechea gazdă unde urma să petreceţi seara era interesantă din tot felul de motive. Pentru tine, unul era că fusese creată de curând, din alte două perechi distincte, care după ani şi ani de viaţă împreună, se reorganizaseră brusc printr-o serie de combinaţii şi permutări în interiorul şi exteriorul grupului. Nucleul nu-i mai includea acum decât pe cei doi, care aveau fiecare soţ, respectiv soţie, excluşi însă din grup. Cum lucrurile erau relativ noi şi relativ complicate chiar şi pentru tine, care cunoscuseşi perechile originare, dar nu ştiai relaţia exactă a perechii informale rezultate, ai considerat necesar să-i vorbeşti despre asta, jumătate introducere în subiect, jumătate punere în gardă, însoţitoarei tale ocazionale. "Dacă vrei, te aştept la mine, cu jumătate de oră mai devreme, ca să-ţi povestesc câte ceva, la o cafea, despre locul unde mergem, şi pe urmă facem o plimbare pe jos până acolo, e la doi paşi."

La destinaţie, la vremea prezentărilor, a sunat curios când ţi-ai prezentat prietenii "prietenii mei", iar pe însoţitoare "o colegă." Ea a făcut ochii mari, şi a vrut să protesteze, dar a renunţat, dând doar din mână în semn de lehamite.

Restul serii a decurs însă normal, fără altă notă falsă din partea ta sau a altcuiva.

La întoarcere, ai condus-o până la maşina pe care o parcase chiar lângă blocul tău. "Te-ai simţit bine?" "Da." "Mulţumesc de companie." "Cu plăcere." "Noapte bună, şi ai grijă cum conduci!" O clipă de tăcere. "Nu vrei să rămân peste noapte?"

(Bucureşti, august 2021)

0 comentarii

Publicitate

Sus