Jurgen Boos: noul director al Târgului de Carte de la Frankfurt

Martin Schreiber: În mai puţin de o lună începe tîrgul (Frankfurter Buchmesse este cel mai mare târg de carte din lume şi se află înaintea celei de a 56-a ediţii ce va avea loc între 19 - 23 0ctombrie 2005). Ce aşteptări aveţi?
Jurgen Boos: Deşi vin la târg de peste douăzeci de ani, trăiesc pentru prima oară febra pregătirilor, de la discuţiile cu ţara invitată până la creşterea permanentă a târgului şi a programului de manifestări. Numărul expozanţilor a crescut simţitor, vor fi peste 2000 de manifestări în târg şi în împrejurimile sale.

M.S.: Ce ofertă aduce Coreea, invitatul de onoare de anul acesta?
J.B.: Anul acesta ţara invitată este un spaţiu puţin cunoscut în Germania, mult prea puţin cunoscut. Vor fi prezenţi peste patruzeci de autori din Coreea, dintre care probabil o parte şi din Coreea de Nord. Programul este foarte complex, manifestări atât în târg cât şi în oraş, de la literatură la arte plastice şi nu numai. În afara pavilionului oficial, Coreea va fi prezentă şi în spaţiul liber al târgului, unde publicul va putea să afle mai mult despre dansul, sportul şi bucătăria coreeană. Din păcate, traducerile în germană din literatura coreeană sunt foarte puţine. Ne-am bucura dacă am reuşi să facem cunoscută literatura coreeană şi să aducem pe piaţă autori importanţi din această ţară.

M.S.: Un element nou în strategia târgului sunt cooperările.
J.B.: Ca târg de primă mărime în branşa noastră, Frankfurter Buchmesse trebuie să impulsioneze. Încercăm să extindem colaborările dincolo de partenerii noştri tradiţionali. În prim plan stă cooperarea cu Berlinala. Împreună cu colegii noştri de la festivalul de film, intenţionăm să transformăm spaţiul dedicat filmului, de la târgul de carte, într-o placă turnantă a comerţului cu scenarii. Aşa ceva nu există în zona televiziunilor şi a filmului: Festivaluri cum sunt cele de la Berlin, Veneţia sau Cannes pun în centrul atenţiei produsul finit. N-a mai existat o bursă a "materiei prime" cum ar fi drepturi de film, texte literare sau scenarii iar editurile, agenţii şi producătorii sunt foarte entuziasmaţi de oferta noastră.
Mai colaborăm cu Târgul de jucării de la Nurenberg. Pentru producătorii de jucării, librarii sunt întotdeauna un segment interesant. Pentru prima oară vom avea un Târg al anticarilor şi un Târg al Presei, ambele de interes atât pentru specialişti cât şi publicul larg.

M.S.: Specialiştilor ce le oferiţi?
J.B.: Există un program dedicat lor iar condiţiile de lucru s-au îmbunătăţit în continuare. In premieră se va deschide un Forum al cărţii de specialitate unde editurile cu caracter ştiinţific vor putea să-şi organizeze manifestările. Întâlnirea anuală a agenţilor literari se axează în acest an pe piaţa spaniolă. Va exista un Forum al producătorilor de carte şi multe alte întâlniri dedicate specialiştilor din domeniul cărţii.

M.S.: Veţi continua să balansaţi între publicul de specialitate şi marele public?
J.B.: Da. Acest dublu caracter va rămâne. Frankfurter Buchmesse n-ar mai fi el însuşi fără lecturi, mese rotunde, şedinţe de autografe sau alte acţiuni care se concentrează îndeosebi la sfârşitul săptămânii. Lor li se adresează cele aproape o mie de prezentări de autori. Şi să nu uităm oferta noastră de fotbal. În Hala 2 vor fi expuse cărţi şi fotografii pe această temă şi multe alte jocuri.

M.S.: Cum arată cifrele?
J.B.: Excelent. Pentru prima dată vom avea peste 7.000 de expozanţi din aproape 100 de ţări. Aşteptăm anul acesta peste 3.000 de editori germani şi peste 4.000 de expozanţi din străinătate. Anglia conduce ca întotdeauna cu peste 800 de expozanţi, din Statele Unite vin în jur de 700 de editori. Frankfurter Buchmesse rămâne de departe cel mai important eveniment pentru specialiştii anglo-americani. Centrul agenţilor literari este şi el complet ocupat. Cu aceste statistici pozitive, Târgul de Carte de la Frankfurt este unul din puţinele târguri care a reuşit în ultimii ani să-şi crească numărul de expozanţi şi asta în ciuda introducerii monedei Euro care, pentru expozanţii din spaţiul non-euro, rămâne o problemă serioasă.