noaptea
uneori mă opresc în faţa vitrinei
marelui magazin
acolo
îmbrăcată în lumina orbitoare a reflectoarelor
una dintre cele mai frumoase femei din lume
se uită spre cer
dezvelindu-şi dinţii
celelalte două vorbesc
despre moarte
una singură mă priveşte
drept în ochi
până ce îmi acopăr cu fularul
hainele ponosite
oamenii oraşului trec pe lângă mine
şi se uită în altă parte
toţi cred că sunt beat
aşa că rămân mai departe în faţa vitrinei
luminate orbitor
numai ea mă priveşte
în noaptea asta
în toate nopţile
(în perioada 1 octombrie 2021 - 31 decembrie 2021, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)
0 comentarii
Arhiva rubricii
Diphylleia grayi, Ruxandra CesereanuDescântec, Simona PopescuFiul risipitor, Gabriele Tinti, traducere de Ioana IeronimSamuel, Mariana MarinPământ pătruns în inimă, Gabriela MelinescuToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile HazarduluiPublicitate