Herta Müller şi Tiberiu Boşutar

În anul 1982 s-a publicat volumul Ţinuturile joase de Herta Müller. Autoarea a locuit în judeţul Timiş până în anul 1987.

Am încercat de nenumărate ori să citesc o carte scrisă de Herta Müller, dar n-am reuşit. Chiar şi acum când scriu aceste rânduri, am o carte pe masă, una din mulţimea de cărţi scrisă de scriitoare de-a lungul anilor: Astăzi mai bine nu m-aş fi întâlnit cu mine însămi. Am încercat să citesc sfârşitul sau deschizând cartea la întâmplare. N-am avut, de-a lungul deceniilor, nici o şansă să citesc mai mult de câteva pagini din cărţile semnate de Herta Müller. În afară de descrierea memorabilă a Complexului Favorit din Timişoara, nu pot să zic absolut nimic despre valoarea literară a cărţilor. Nu ştiu exact motivele pentru care n-am găsit cheia pentru a-i citi integral vreuna din cărţi. Nu-mi dau seama. Dar lucrurile importante din aceste cărţi cred că le-am înţeles.

Cândva am auzit că Herta Müller este prigonită de Securitate. Apoi am aflat că Herta Müller este persecutată din cauza faptului că protestează împotriva dictatorului de atunci. Recunosc că n-am cunoscut niciodată personal pe cineva care să înfrunte deschis dictatura. Ce curaj!
Apoi n-am mai ştiut nimic. Deoarece Herta Müller a emigrat definitiv în RFG în anul 1987.

Ca timişorean îmi cer scuze faţă de doamna Herta Müller pentru tot ceea ce a pătimit în anii '80 în Timişoara. Extrem de puţini oameni din România au avut curajul de a înfrunta regimul. Dânsa a avut şansa istorică de a rămâne un simbol al oraşului. Într-un fel a şi rămas. Cine citeşte cărţile scriitoarei Herta Müller nu ştiu, dar cred că în Timişoara nu are foarte mulţi cititori. Lupta împotriva unui dictator de şcoală veche e o temă universală şi Timişoara e doar întâmplător teatrul de acţiune. Legătura dintre oraşul Timişoara şi locuitorii ei a fost descrisă, imaginată sau fotografiată de cu totul alţi oameni. Îndrăzneala scriitoarei, de a părăsi definitiv oraşul Timişoara e de asemenea un act de mare curaj. Singurul premiu pe care Herta Müller nu l-a primit e premiul pentru curaj.

Tot in România s-a născut şi Tiberiu Boşutar. Nu ştim despre el decât că a preluat aproape singur lupta pentru păstrarea pădurilor din România. Urmărind documentarul realizat de echipa Recorder Ce se ascunde în spatele atacurilor din pădurile Bucovinei din 27 octombrie 2021, am văzut practic două filme într-unul singur. Acelaşi scenariu al groazei descris de laureata premiului Nobel, Herta Müller, doar actorii erau alţii.

În locul angajaţilor Securităţii apăreau omuleţii verzi, care aproape s-ar zice că s-au autoinventat, în pădurile de pe tot cuprinsul României. În acest caz judeţul Suceava.

Dictatorul nevăzut, care l-a înlocuit pe dictatorul clasic din anii '80, e interpretat de o abstractă dictatură a banilor.

Miza însă este alta. Intriga diabolică. Sumele uriaşe de bani puse în joc de nu ştim cine, pentru a tăia nu ştim câţi arbori, de pe nu ştim câte mii de kilometri pătraţi din România, nu sunt pomenite în documentar. Un lucru e cert. Tăiate legal sau ilegal, pădurile din România circulă de câţiva ani fără viză prin Europa, urmând banii invizibili. Omuleţii verzi execută pădurile fără a sta pe gânduri.

Tiberiu Boşutar, umilit la prima vedere, a câştigat prima luptă televizată. Cred că Tiberiu Boşutar ne-a transmis tuturor că singur nu poate reuşi, că are nevoie de ajutor şi că avem şansa de a stopa această catastrofă ecologică. Şi nu numai.

Tot in anul 2021, scriitoarei Herta Müller i s a decernat în Germania premiul Jacob Grimm, un premiu literar. Autoarea a amintit din nou, iată după patru decenii, momentele de groază pe care le-a trăit in timpul anchetelor Securităţii din anii '80.

Documentarul Recorder prezintă imagini asemănătoare. Tiberiu Boşutar umilit, bătut şi anchetat de omuleţii verzi din pădurile României în anul 2021.

Domnule Tiberiu Boşutar: Îmi cer scuze pentru tot ceea ce vi se întâmplă sau vi s-a întâmplat, dumneavoastră şi puţinilor susţinători ai unei cauze care, de fapt e a noastră, a tuturor. Poate măcar acum o să ne întrebăm dacă n-am învăţat nimic de la Herta Müller şi Tiberiu Boşutar.