De la mania lalelelor la bitcoin

Citiți cuvântul înainte al acestei cărți.


"Povestea este întotdeauna aceeași; doar numele nebuniei se schimbă."

Profesorul de economie Torsten Dennin sintetizează în mod excelent ultimele patru secole de istorie a piețelor financiare și de mărfuri, cu reperele lor importante. Cartea nu se concentrează doar asupra evenimentelor extreme, ci descrie în detaliu suișurile și coborâșurile de-a lungul timpului - speculații, câștiguri și pierderi ce determină destine individuale -, rezumate cronologic în peste patruzeci de capitole, care fascinează ca un adevărat serial TV palpitant.

"Torsten Dennin a scris o carte de căpătâi pentru oricine este interesat de piețele de mărfuri și criptomonede. Citiți-o și învățați din lecțiile trecutului." (dr. Jan Peter Firnges, Berlin Institute of Finance, Innovation and Digitalization e.V.)
 
"Așteptăm de mult și cu nerăbdare o asemenea carte! Episoadele istorice sunt captivante și excelent rezumate!" (Thomas Rehmet, Chief Operating Officer and Founding Partner, Bloxolid)

Introducere

"Prețul unei mărfi nu va ajunge niciodată la zero... nu cumpărați o bucată de hârtie care afirmă că dețineți o bucată intangibilă dintr-o companie ce poate da faliment." (Jim Rogers)

Mărfurile au intrat în vogă la începutul noului mileniu, deoarece investițiile în țiței, aur, argint, cupru, grâu, porumb sau zahăr au fost introduse și promovate masiv de către bănci și alți intermediari financiari ca fiind "investiții tematice" și o "nouă" clasă de active. Primii indici de mărfuri investibile - S&P Goldman Sachs Commodity Index și Dow Jones AIG Commodity Index - au apărut la începutul anilor 1990, dar după începutul mileniului fiecare bancă de investiții majore a oferit propriul său indice de mărfuri și concept de indice. Aceasta a deschis o clasă nouă și atractivă de active pentru investitori instituționali și indivizi bogați. În prezent, asistăm la aceeași evoluție în lumea criptomonedelor, grație căreia publicul poate investi într-o clasă nouă de active exotice.

Creșterea rapidă a economiei chineze este parametrul-cheie al boom-ului mărfurilor, care a fost evident încă din jurul anului 2000, când "bancul de lucru al lumii" a dovedit o lăcomie gigantică pentru materii prime: importurile de minereu de fier, cărbune, cupru, aluminiu și zinc au început să crească și China a devenit factorul dominant în cererea mondială. Creșterea dinamică a economiei chineze a catapultat prețurile mărfurilor până la cer. Ca un aspirator gigantic, China a măturat piețele de energie, metale și bunuri agricole, iar prețurile au continuat să crească, deoarece creșterea ofertei nu a putut ține pasul cu creșterea cererii.

Cel puțin temporar, prăbușirea corporației Lehman Brothers și înrăutățirea crizei financiare au cauzat oprirea creșterii prețurilor. Petrolul a căzut de la maximumul de 150 de dolari / baril în vara anului 2008 la sub 40 de dolari în primăvara anului 2009. În cursul anului, prețurile s-au redresat, ajungând la peste 80 de dolari. Metalele industriale au beneficiat, de asemenea, de redresarea economică. În urma crizei financiare și pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea datoriei publice și de stabilitatea sistemului financiar, interesul investitorilor în aur a crescut substanțial. În 2009, odată cu criza datoriilor europene, aurul a depășit pentru prima dată nivelul de 1.000 de dolari, dar a urcat până la 1.900 de dolari pe uncie troy în 2011.

Produse agricole ca zahărul, cafeaua și cacaua s-au numărat, de asemenea, printre bunurile care au înregistrat creșteri importante de prețuri în 2009, pe măsură ce fantoma "agflației" a revenit și a înspăimântat piețele. Revenirea pieței după dezastrul financiar din 2008/2009 nu s-a dovedit însă sustenabilă. După aprilie 2011, piețele de mărfuri au intrat timp de cinci ani într-o piață bear accentuată. O perioadă de creștere înceată, reducerea gradului de îndatorare și o economie mai lentă în China au înrăutățit un dezechilibru masiv al cererii și ofertei de materii prime. Un exces de aprovizionare a făcut ca prețul țițeiului să cadă la 26 de dolari la începutul anului 2016. Dar de atunci, piețele de mărfuri și-au revenit. În 2016, pentru prima dată în cinci ani, ele au închis pozitiv.


O marfă este orice materie primă sau bun economic primar standardizat. Tranzacționarea organizată a mărfurilor în SUA datează de aproape două sute de ani, dar procesul în sine are o istorie mult mai lungă, care a început acum câteva mii de ani de la sumerieni, greci și romani. Comparativ cu tranzacționarea mărfurilor, istoria bursei de valori - unde se schimbă părți de proprietate în companii - este mult mai recentă. În 1602, Compania Olandeză a Indiilor de Est a devenit oficial prima companie din lume cotată la bursă - la Bursa de la Amsterdam. În SUA, prima bursă importantă a fost New York Stock Exchange, creată în 1792 pe Wall Street din New York.

Mărfurile pot fi clasificate în energie, metale, agricultură, vite și carne. De asemenea, se pot clasifica în mărfuri dure, ca metalele și petrolul, care sunt extrase din sol, și mărfuri moi, care sunt cultivate, ca grâul, porumbul, bumbacul sau zahărul.

De departe, cel mai important sector al mărfurilor este țițeiul și produsele obținute din el, ca benzina, păcura, kerosenul sau motorina. Întrucât consumul zilnic mondial de țiței depășește 100 de milioane de barili, asta înseamnă o valoare de piață de peste 6 miliarde de dolari/zi sau 2,2 trilioane de dolari/an! Aproximativ trei sferturi din țiței intră în sectorul transporturilor, alimentând automobile, camioane, avioane și nave.

Piețele metalelor sunt împărțite de obicei în metale de bază și metale prețioase. Din punctul de vedere al tonajului, minereul de fier este cea mai mare piață a metalelor, cu peste 2,2 miliarde de tone extrase la nivel global. Aproape două treimi din exporturile mondiale se îndreaptă către China, ceea ce înseamnă 1 miliard de tone! Pe de altă parte, la 70 de dolari/tonă, valoarea de piață a minereului de fier este destul de mică. Cea mai mare piață a metalelor din punctul de vedere al valorii în dolari este aurul. Anual se extrag în jur de 3.500 de tone, echivalentul a 140 de miliarde de dolari. Stocurile totale de aur extrase sunt estimate la 190.000 de tone; ceea ce face din aur o piață fizică de aproape 8 trilioane de dolari. În termeni valorici, cuprul, aluminiul și zincul sunt următoarele metale, în timp ce alte piețe ale metalelor prețioase - argintul, platina sau paladiul - sunt destul de mici.

În agricultură și vite, piețele cele mai mari sunt cerealele, ca grâul și porumbul, semințele oleaginoase ca soia, precum și zahărul.

Bitcoin a fost lansat ca primă criptomonedă în ianuarie 2009 și de atunci au fost inventate peste 4.000 de monede alternative ("altcoins"). Site-ul coinmarketcap.com urmărește zilnic prețurile a aproximativ 2.000 dintre ele. După corecții masive de prețuri în 2018, capitalizarea de piață totală a tuturor criptomonedelor a scăzut sub 200 miliarde de dolari. Bitcoin rămâne criptomoneda dominantă, cu o capitalizare de piață în prezent de aproape 900 de miliarde de dolari și o cotă de piață de 40%. Următoarele cinci cele mai tranzacționate criptomonede sunt ether, cardano, tether, binance coin, solana. Împreună, acestea cinci reprezintă o capitalizare de piață de circa 600 de miliarde de dolari.

Tranzacționarea organizată a mărfurilor are o istorie mai veche decât a piețelor de acțiuni, fapt adesea trecut cu vederea din cauza concentrării asupra fluctuațiilor spectaculoase ale prețurilor din ultimele decenii. De exemplu, Chicago Board of Trade (CBOT) a fost înființată în 1848 pentru a oferi o platformă de comercializare a produselor agricole ca grâul și porumbul. Dar comerțul și speculațiile cu mărfuri sunt mult mai vechi. În jurul anului 4000 î.e.n., sumerienii foloseau tăblițe din lut pentru a stabili ora, data și numărul de animale, de exemplu capre, care urmau să fie livrate, ceea ce seamănă cu contractele futures moderne. Țăranii din Grecia Antică vindeau livrări la termen ale măslinelor lor, iar documente din Roma Antică arată că grâul era cumpărat și vândut pe baza livrării la termen în viitor. Negustorii romani acopereau prețurile cerealelor din Africa de Nord pentru a se proteja împotriva unor creșteri neașteptate de preț.

Istoria tranzacțiilor cu mărfuri și criptomonede este pitorească și instructivă, iar în această carte am dorit să aduc la viață cele mai importante episoade din trecut până în prezent. Unele dintre ele sunt povești spectaculoase de cicluri de tip boom-and-bust, iar altele sunt exemple de tranzacționări de succes. Toate merită să fie cunoscute.

Primele șase capitole acoperă evenimente majore din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea. Nebunia lalelelor olandeze din anii 1600 este considerată unul dintre primele crahuri de piață documentate din istorie și continuă să fie subiect al prelegerilor universitare. În secolul al XVIII-lea, pe piața orezului din Japonia s-au câștigat și s-au pierdut averi, iar în cursul procesului aceluia au fost inventate graficele lumânare, utilizate în prezent în industria financiară. În anii 1800, strategiile lui J. D. Rockefeller și creșterea lui Standard Oil au marcat începutul erei petrolului. Aproape în același timp, în Vestul Mijlociu al Statelor Unite, doi bărbați încercau să se îmbogățească prin manipularea piețelor de grâu, în timp ce în California a izbucnit goana după aur, cu consecințe importante.

Episoadele de tranzacționare a mărfurilor din secolul al XX-lea par un "Who's Who" al istoriei afacerilor: Aristotel Onassis, Warren Buffett, Bill Gates și George Soros sunt doar câțiva dintre actorii principali. Între timp, țițeiul juca un rol tot mai important.

Anii 1970 au cunoscut un adevărat boom pe piețele de mărfuri. După un deficit al recoltei sale de grâu, URSS a cumpărat bunuri agricole din SUA, consolidând trendul deja pozitiv al prețului la grâu, porumb și soia. Nu este o exagerare să spunem că creșterea rapidă a prețurilor la țiței în timpul celor două crize ale petrolului din 1973 și 1979 a schimbat ordinea mondială existentă; Războiul din Golf din 1990 a fost, în parte, o încercare de a da timpul înapoi. În perioada aceea, prețul petrolului s-a dublat. Printre victimele colaterale s-a numărat conglomeratul german Metallgesellschaft, care a fost împins în pragul insolvenței de activitățile sale de tranzacționare de țiței.

În anii ce au urmat, un boom al prețurilor aurului, argintului și diamantelor a fost urmat de un crah, iar frații Hunt și-au pierdut averea familiei bazată pe petrol din cauza prăbușirii prețului argintului. Warren Buffett, Bill Gates și George Soros au fost implicați mai târziu și pe piața argintului. Iar în jungla Borneo, cea mai mare escrocherie cu aur din toate timpurile a culminat cu falimentul Bre-X. O altă speculație uriașă în 1996 a fost cauzată de brokerul japonez Hamanaka pe piața cuprului, acțiune repetată aproape zece ani mai târziu de traderul de cupru chinez Liu Qibing, care a semnalat mutația forțelor economice din Japonia în China.

Boom-ul emergent al mărfurilor din noul mileniu a atras speculanți și a dus la alte episoade de tip boom-and-bust. Prăbușirea fondului de hedging Amaranth Advisors, care a acumulat o pierdere de 6 miliarde de dolari în câteva săptămâni prin parierea pe gaze naturale, a ținut pagina întâi a ziarelor din toată lumea.

Vremea a jucat adesea un rol important. Inundațiile din New Orleans cauzate de uraganul Katrina au dus la creșterea prețului zincului la Londra, deoarece majoritatea depozitelor de zinc licențiate de London Metal Exchange au devenit inaccesibile. În 2006, un sezon de uragane atlantice puternice nu numai că a determinat creșterea prețului petrolului din cauza daunelor provocate în Golful Mexic, dar a dus și prețul concentratului de suc de portocale la noi culmi.

O "secetă milenară" a amenințat Australia, cauzând prețuri record la grâu la nivel mondial. Câțiva ani mai târziu, o secetă în India a dus prețul zahărului la niveluri neatinse de treizeci de ani. Cu puțin timp înainte, ciclonul Nargis din Asia a provocat o catastrofă umană. Orezul a trebuit raționalizat și creșterea prețurilor a dus la tulburări sociale în câteva țări.

Aceste evenimente nefericite contrastează adesea cu speculațiile individuale, în care au fost implicate sume uriașe de bani. De exemplu, traderul Evan Dooley a pierdut peste 100 de milioane de dolari în contracte futures de grâu, la doar câteva săptămâni după ce pierderea a miliarde de către Jérôme Kerviel, în sistemul de tranzacționare al gigantului bancar francez Société Générale, a ajuns cap de afiș mondial. În 2011, moștenirea lui Marc Rich, "Regele petrolului", a fost valorificată: Glencore și-a sărbătorit oferta publică inițială, catapultându-l pe Ivan Glasenberg, CEO-ul său, pe lista celor mai bogați 10 oameni din Elveția.

Odată cu începerea unui nou deceniu, temele la modă ale piețelor de mărfuri s-au mutat mai întâi la pământuri rare ca neodim și disprosiu, apoi la "metale energetice" ca litiu și cobalt, care sunt esențiale pentru stocarea energiei și electrificarea transportului în viitor. Din 2009, blockchain și bitcoin au atras atenția traderilor. În 2017, la COMEX au fost introduse contracte futures pentru bitcoin tranzacționabile și criptomoneda a devenit o marfă. La începutul anului, prețul unei unități bitcoin era sub 1.000 de dolari, pentru ca să crească până la 20.000 de dolari, după care criptomoneda s-a prăbușit cu 80% în primele săptămâni ale anului 2018. În istoria celor mai mari bule financiare ale omenirii, nebunia lalelelor a fost împinsă pe locul al doilea după ce dominase topul timp de patru sute de ani.

Capitolele acestei cărți sunt încadrate de a doua și prima cele mai mari bule financiare din istorie: lalele și bitcoin. Între ele se află poveștile a 40 de evenimente majore de pe piața mărfurilor de-a lungul a mai bine de patru secole. Aceste episoade au fost însoțite de fluctuații extreme ale prețurilor și de deznodăminte individuale, și ele demonstrează că orice piață poate cunoaște un ciclu de tip boom-and-bust în urma unei modificări a ofertei, a cererii sau a altor factori externi. Asta este valabil pentru producția de platină dominată de Africa de Sud, înghețul brusc în recoltele de cafea sau portocale, tulburările din Côte d'Ivoire care au afectat prețul la cacao, grevele minerilor din Chile care au împins în sus prețul cuprului și fluctuația prețurilor monedei bitcoin și a altor criptomonede din cauza necazurilor financiare.

Piețele mărfurilor și criptomonedelor sunt acum la răscrucea unor megatendințe în investiții, ca revoluția demografică, schimbările climatice, electrificarea și digitalizarea. Investițiile în mărfuri, blockchain și aplicațiile sale vor rămâne o călătorie palpitantă.