100 de poeme ale copilăriei (Privilegii)

Pentru cine am făcut această carte? În primul rând, pentru copiii de astăzi. Cu speranţa că ea va fi interesantă şi pentru copiii de mâine prin valoarea «inoxidabilă» a majorităţii textelor alese. Am făcut totodată selecţia cu gândul la educatorii de astăzi, învăţători şi profesori, la părinţi şi bunici care, la rândul lor, mai sunt încă - sper pentru ei - copii mari. Nefiind vorba de un manual, ci de un prilej fericit de petrecere a timpului împreună şi de dialog, grija mea cea mare a fost să găsesc acele poeme care să-i atragă şi să-i bucure pe cât mai mulţi. Am avut mereu în minte un popor de copii.
[...]
Fără îndoială, această antologie nu ţine locul unei istorii a poeziei pentru copii. Şi nu e nici măcar un compendiu, ci o propunere inevitabil subiectivă, articulată pe istoria literaturii române şi ţinând cont prioritar de contribuţia autorilor care s-au consacrat celor mai mici cititori. Or, în acest gen atât de pretenţios - care nu îngăduie falsul, nici jumătatea de măsură sau moţăiala maestrului -, câteva talente majore au făcut istorie. Nucleul volumului e astfel alcătuit din creaţiile unor poeţi deja binecunoscuţi tuturor celor ce au copilărit în ultimul secol: George Coşbuc, Elena Farago, Tudor Arghezi, George Topîrceanu, Otilia Cazimir. O plăcută surpriză ar putea constitui prezenţa extinsă a lui Marcel Breslaşu, autor ignorat în ultimele decenii din motive conjunctural politice. Antologatorul se socoteşte norocos pentru că i-a putut readuce în acest concert pe doi îndrăgiţi şi pe nedrept neglijaţi maeştri de altădată: Petre Dulfu, care şi-a legat numele de nemuritorul Păcală, şi atât de generosul «Moş Nae», N(icolae) Batzaria, părintele lui Haplea, cu ai săi Coana Frosa, Hăplişor şi cu Hăpleştiul lor. Dintre contemporani, regretatul Marin Sorescu, ca şi încă tânărul Alexandru Muşina au reuşit poeme inspirate pentru copii. Poeţi din toate generaţiile şi mişcările, având fiecare timbrul şi sensibilitatea lui, au fost tentaţi de muza copilăriei, şi-au amintit că au fost odată copii sau au scris pentru copiii lor cu geniu şi candoare - ei se regăsesc aici, într-o panoramă a imaginaţiei juvenile.

(Petru Romoşan)
 

«Mamă! spuneau guiţând unei scroafe
nişte purcei (trandafirii ca nişte garoafe),
de ce-are voie neamul de pisoi
- în afară de tot ce mâncăm noi -
să mănânce şi şoareci, după masă?

Asta trebuie să fie o viaţă frumoasă!»


«Mamă! spuneau miorlăind unei mâţe
nişte pisoi (dolofani, cu botul roz, ca nişte ţâţe),
de ce-are voie neamul de purcei
să se zbenguie-n noroi şi în tărâţe
şi nu se leagă nimenea de ei
că umblă câh şi nu se spală?

Asta trebuie să fie o viaţă ideală!»


«Mamă! se vaită puii de om, toţi împreună,
că fiecare celălalt are o viaţă mai bună!»

(Marcel Breslaşu)
 

Autorii selectaţi în antologie sunt:
 Anton Pann
 Alexandru Donici
  Grigore Alexandrescu
 Vasile Alecsandri
 Mihai Eminescu
 Petre Dulfu
 Alexandru Vlahuţă
 Duiliu Zamfirescu
 Maria Cunţan
 George Coşbuc
 Ion Păun-Pincio
 N. Batzaria
 Şt.O. Iosif
 Elena Farago
 Tudor Arghezi
 Octavian Goga
 V. Voiculescu
 George Topîrceanu
 B. Nemţeanu
  Al. Mateevici
 Victor Eftimiu
 Ion Pillat
 Otilia Cazimir
 Ion Barbu
 Ştefan I. Neniţescu
 Marcel Breslaşu
 Ştefan Roll
 Radu Gyr
  Mihai Beniuc
 Cicerone Theodorescu
 Virgil Teodorescu
 Magda Isanos
 Ştefan Baciu
 Radu Stanca
 Mioara Cremene
 Aurel Gurghianu
 Nina Cassian
 Tudor George
 Ion Gheorghe
 Marin Sorescu
 Ilie Constantin
  Ana Blandiana
 Gabriela Melinescu
 Vasile Romanciuc
 Alexandru Muşina
 Florin Iaru
 Traian T. Coşovei
 Matei Vişniec