Bătrânul e la birou. Lumina care intră prin ferestre face camera și mai frumoasă. Umbra biroului se lungește pe parchetul care pare lustruit special pentru acest moment. Pereții sunt plini de cărți. Majoritatea titlurilor sunt în rusă. Restul în română. Pe rafturi, printre cărți, fotografii din tinerețea bătrânului alături de personalități internaționale, de la Papa Ioan Paul al II-lea la Michael Jackson. Dar parchetul e la fel de bătrân ca Iliescu. Scârțâie. Bărbatul se oprește la câțiva metri de birou și bagă pistolul în buzunar. E Victor Ponta.
PONTA - Dacă voiai să mă omori o făceai până acum, nu?
ILIESCU - Aș putea să te întreb același lucru.
PONTA - Nu de-asta am acceptat misiunea.
ILIESCU - Ziceai că te retragi.
PONTA - Din viața publică.
ILIESCU - Nu și din cea secretă.
PONTA - Ai înțeles.
ILIESCU - Și care-i misiunea?
PONTA - Alta.
ILIESCU - Un telefon era de ajuns.
PONTA - Să afle toți unde ești?
ILIESCU - Păi și tu cum ai aflat?
PONTA - De la Măria Ta.
Iliescu are un scurt flashback cu soția lui, Nina, care i se adresează exact așa, cu "Măria Ta", folosind un accent rusesc greu de reprodus în scris.
ILIESCU - N-are cum.
PONTA - Eleva își depășește maestrul.
ILIESCU - O să râzi.
PONTA - E mai în vârstă?
ILIESCU - Eroii n-au vârstă.
PONTA - Eroii sunt nemuritori după ce mor.
ILIESCU - Să mori tu.
PONTA - Eu?
ILIESCU - Păi ce, eu?
PONTA - Nu dacă pleci acum.
ILIESCU - De tot?
PONTA - De.
ILIESCU - Și ce le zici când te întreabă de cadavru?
PONTA - Că te-ai convertit și te-am aruncat în apă ca pe Bin Laden.
ILIESCU - Ce film prost.
PONTA - Vezi, ziceai de noul val..
O pauză. Sau două, pentru că Iliescu se îndreaptă spre samovarul de pe măsuța din colt.
ILIESCU - Ceai?
PONTA - Nu, ziceam că ziceai de noul val.
ILIESCU - Știu ce-ai zis. Eu te întreb de ceai, vrei?
PONTA - Ice tea?
ILIESCU - În română nu poți? Ceai.
PONTA - Rusesc?
ILIESCU - Da.
PONTA - Nu.
O pauză. Sau două, pentru că Iliescu își toarnă ceaiul atât de atent și preocupat încât Ponta nu știe dacă să vorbească sau nu.
ILIESCU - Daciana?
PONTA - E bine.
ILIESCU - Foarte bine.
PONTA - Vrea să se facă influenseriță.
Iliescu nu-și poate abține grimasa la auzul cuvântului capitalist.
ILIESCU - Și?
PONTA - Nu e.
ILIESCU - Dă-i și ei ceva să copieze.
PONTA - Nu vrea. Zice că aduce bad karma.
Iliescu aproape trântește ceșcuța de ceai în farfurioara de pe birou.
ILIESCU - La mine acasă nu se vorbește engleză.
PONTA - Cum traduc karma?
ILIESCU - Forță impersonală care cântărește toate faptele în decursul vieții și care determină, în ciclul de transmigrare a sufletelor, calitatea vieții următoare.
PONTA - Forță..?
ILIESCU - Lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acțiunile lor din încarnările anterioare.
PONTA - Lege..?
ILIESCU - Destin. Fatalitate.
PONTA - Fatalitate în pat?
ILIESCU - Bad înseamnă rău.
PONTA - Rău în pat?
ILIESCU - Poate asta e problema.
PONTA - Nu. Problema e că n-are idei. Ale ei.
ILIESCU - Și dacă i-aș da eu niște subiecte?
PONTA - Crezi că o las să facă pe eroina ca proasta?
ILIESCU - Da, nici eu nu mai cred în sacrificiul pentru țară.
O pauză. Sau două, pentru că Iliescu se îndreaptă spre samovarul de pe măsuța din colt.
ILIESCU - Ceai?
Ponta se uita la el. Nu știe dacă face o glumă sau chiar a uitat că i-a mai oferit ceai acum două minute. Dar Iliescu așteaptă un răspuns.
PONTA - Ice tea?
ILIESCU - În română nu poți? Ceai.
PONTA - Rusesc?
ILIESCU - Da.
PONTA - Nu.
O pauză. Sau două, pentru că Iliescu își toarnă ceaiul atât de atent și preocupat încât Ponta nu știe cum să reacționeze.
ILIESCU - Cât timp zici că mai am?
PONTA - Dimineață raportez.
ILIESCU - Și toți oamenii ăia care mă credeau nemuritor?
PONTA - Au murit.
ILIESCU - Glumeam.
PONTA - Și eu.
O pauză. Sau două.
PONTA - Ce vrei să faci?
ILIESCU - Niște deranj.
PONTA - Nea Ioane..
ILIESCU - O să trăiască toți numai cu salariul de la stat.
PONTA - Fără nici un spor?
ILIESCU - Adevărul e că v-ați înmulțit ca ciupercile.
PONTA -?
ILIESCU - Și cine are zigosporul mai mare..
PONTA -?
ILIESCU - Organul de reproducere al ciupercilor.
PONTA -?
ILIESCU - Tu pe ce subiect ți-ai plagiat doctoratul?.
PONTA - Hai bre nu-mi spune că voi făceați toate școlile alea pe bune.
ILIESCU - "Bre"?
PONTA - Au închis și ei ochii pentru câteva copeici în plus.
ILIESCU - Apoi pentru un pumn de dolari. Apoi de euro. Și tot așa, fără număr, ca la nuntă, în văzul mesenilor.
PONTA - Mesenii joacă și mănâncă.
ILIESCU - Și asta nu ți se pare o problemă?
O pauză. Sau două, pentru că Iliescu pornește iar spre samovar. Ponta se gândește că acum e momentul. Scoate un reportofon și apasă play.
PONTA - Nea Ioane, am pus pariu cu Daciana, așa-i că tu l-ai omorât pe Ceaușescu în calitate de cetățean?
ILIESCU - Da. Președinte m-am făcut abia pe 27.
PONTA - Deci era ceva personal.
ILIESCU - A invocat le droit du seigneur.
PONTA -?
ILIESCU - Prima Nocta.
PONTA -?
ILIESCU - Dreptul de prima noapte.
PONTA - Ceaușescu s-a f...ost cu Nina?
ILIESCU - может быть только один.
PONTA - Rusă chiar nu..
ILIESCU - "Nu putea să rămână decât unul". Știi?
PONTA - Înțeleg perfect.
ILIESCU - Ca-n filmul ăla cu Sean.
PONTA - Pence?
ILIESCU - Connery măi, Habarnam și prietenii lui.
Ponta se gândește la câți prieteni n-are.
PONTA - Deci a fost sau n-a fost, Nea Ioane?
ILIESCU - Păi tu nu te uiți pe youtube?
PONTA - Oare ce făceam eu la revoluție?
ILIESCU - Știu eu.
PONTA - Ca un frate mai mare.
ILIESCU - Cтарший брат.
PONTA - Ce?
ILIESCU - Starshiy brat.
PONTA - Nu înțeleg rusa nici dacă e scrisă ca la noi.
ILIESCU - Fratele cel mare.
PONTA - Ah, Big Brother.
ILIESCU - Nu se vorbește engleză la mine în..
PONTA - Păi oricum trebuie să pleci nea -
ILIESCU - Și tu.
PONTA - Deci ne-am înțeles?
ILIESCU - Ne-am..
Ponta iese. Iliescu se uită după el.
ILIESCU - Neam prost.
Un perete al bibliotecii se dă la o parte și apare Nina. Iliescu se uită la ea. Apoi la ceașca de ceai din mână. Nina zâmbește. Apoi îl aplaudă ușor. El îi mulțumește dând din cap. Imaginea se bruiază brusc ca și cum cineva a întrerupt camerele de luat vederi.
Interior - Casa lui Ponta - Momente mai târziu
Daciana se uită pe laptop. Sunt cuvântările lui Ponta din cadrul partidului. Din când în când Daciana înjură, apasă stop pe imagine și caută profilele de facebook ale tinerelor PSD-iste surprinse de cameraman că se uită la Victor altfel decât la un superior. Sună telefonul.
PONTA - Daci, știi cât e ceasul?
DACIANA - E una din întrebările tale retorice?
PONTA - Greșit. E timpul să nu mai ascundem sub preș praful nației noastre.
DACIANA - Să știi că nu eu fac curat în casă.
PONTA - Eram retoric, Daci.
DACIANA - Cred că asta m-a și atras la tine.
PONTA - Daci, deci gata cu Victoraș. De azi poți să-mi spui Măria Ta. Mă rog, de mâine.
DACIANA - L-ai omo... E gata Planul A?
PONTA - A trebuit să aplic Planul B.
DACIANA - Eu nu judec planul după litere.
PONTA - Acuma, doar să nu mă omoare el primul.
DACIANA - Ce nu te omoară, mai încearcă.
PONTA - Daci, au intrat notele juriului. Ai 10 pe linie!
Ponta intră în curte și merge pe aleea care duce spre casă.
PONTA - Daci? Я дома (ru: Am ajuns acasă) Cum ar zice un fost..
În momentul următor Ponta este împușcat în cap. Abia după ce cade la pământ o vedem pe Nina care bagă pistolul cu amortizor în poșetă. Daciana iese din casă să-și întâmpine soțul, dar Nina a dispărut deja. Pe jos, la câțiva pași de ușă, într-o baltă de sânge care înaintează ușor spre ea, Ponta. Cadavrul lui, un copy/paste la fel de reușit ca și originalul.
Daciana primește un mesaj. Ridică telefonul din automatism. Pe ecran, un mesaj de la Nea Ion: ÎNVAȚĂ SĂ CITEZI SURSELE CA NU CUMVA SĂ AJUNGI PRIM MINISTRU.