05.05.2006
Artă & precizie


Stau în echilibru pe o sîrmă ghimpată
întinsă-ntre două poeme
Dedesubt urlă mulţimea-nfuriată
Deasupra cerul aruncă blesteme

Ultimul poem e în urmă, departe
l-am uitat de mult
Următorul e-n zări deşarte
mă priveşte cu ochi de adult

Viaţă mea-ntreagă e un fel de poem
scris cu litere de sînge
În casa mea chiar şi florile gem
În pereţii mei o mireasă plînge


Duminica la televizor


Dac-aş fi vrăjitor
duminica dimineaţa
sta-n capul patului
şi m-aş uita plictisit la tine ca la Viaţa
Satului
sau poate m-aş transforma-n ţiganu'
care cîntă la ţambal
în cadrul Albumului Duminical
sau poate te-aş transforma pe tine-n
Albă ca Zăpada
şi eu aş fi unul dintre pitici
în cadrul emisiunii pentru cei mici
sau poate mai spre seară ai fi tu
disperata care cîntă
Melodii de Neuitat
iar eu ţi-aş încălzi locul în pat
fiindcă după miezul nopţii
vine filmul pentru adulţi
şi tu vei fi atunci Răscoala de la 1907
iar eu - unşpe mii de ţărani desculţi.

0 comentarii

Publicitate

Sus