Filmul a fost recompensat cu Audience Award of the National Competition - Odessa International Film Festival 2020, Best Animated Film - Ukrainian Film Critics Awards Kinokolo 2020, Official Selection - Children KinoFest 2021 și Best Song - Ukrainian Film Academy Awards 2021.
Anatoliy Lavrenishyn este un artist grafic și regizor de filme de animație din Ucraina ale cărui scurtmetraje au fost selecționate în programele festivalurilor de film Rotterdam IFF (Netherlands), Annecy IAFF (France), Golden Hourse IFF (Taiwan), Clermont-Ferrand IFF (France) și ne-a povestit despre cum a luat viață Viktor Robot, care sunt provocările când treci de la realizarea de scurtmetraje la lungmetraje și cum e să lucrezi într-o echipă extinsă.
Anca Spiridon: Povestește-ne despre cum ai fost atras de film și de animație?
Anatoliy Lavrenishyn: Avem 5-6 ani când am văzut câteva filme de animație la televizor și mi-am dat seama că de fapt sunt rulate imagini după imagini. M-am amuzat descoperind asta și am desenat primul meu storyboard. Desigur la vremea aceea nu exista internet, nu aveam informații cum să desenez, cum să fac animație, dar voiam să spun o poveste prin imagini. Cred că atunci am descoperit această pasiune. Am început să fac mai târziu benzi desenate, apoi am urmat Institutul de Film.
A.S.: Viktor Robot este primul tău lungmetraj de animație - care au fost provocările întâmpinate după scurtmetrajele de animație la care ai lucrat înainte? Cum a influențat acest prim lungmetraj cariera ta?
A.L.: Într-adevăr, Viktor Robot este prima mea animație de lungmetraj, într-un final am reușit să o termin, spun acest lucru pentru că au trecut mulți ani de la absolvirea facultății. Am avut mai multe proiecte ca film de debut, încercând să găsesc o cale să le realizez. Am avut de exemplu un alt proiect numit Cartea Umbrelor, pe care încă nu am reușit să îl fac. Cât despre acesta, am dezvoltat scenariul în câteva rezidențe artistice, dar și animaticul și storyboardul. Într-un târziu stelele s-au aliniat și am găsit un scenarist foarte bun care m-a ajutat cu Viktor Robot, apoi un producător, Centrul de Film Ucrainean m-au susținut de asemenea financiar și am reușit să colaborez cu o companie mare.
Sunt multe diferențe în realizarea unui lungmetraj față de un scurtmetraj, provocările cresc desigur, dar un aspect foarte important este că ai nevoie de o echipă mare. Fără aceasta, este imposibil să realizezi filme de lungmetraj. În cazul unui scurtmetraj poți să faci poate chiar 90% totul de unul singur - scenariu, animație, chiar și muzică și sunet. Nu e cazul meu, dar este posibil. În cazul unui lungmetraj este imposibil din cauza volumului uriaș de muncă. Pentru scenariu e nevoie de un consultant de scenarii, pentru muzică ai nevoie de compozitor, apoi de instrumentiști, pentru animație ai nevoie de mulți oameni care să deseneze, o mulțime de artiști. Am realizat că în cazul unui lungmetraj am o limită în ceea ce privește munca, este copleșitor pentru mine fără o echipă solidă. Experiența mea anterioară în scurtmetraje m-a ajutat să găsesc însă oamenii potriviți. Sunt extrem de recunoscător pentru ajutorul pe care aceștia mi l-au oferit. Eu cred într-un moment magic, în care practic tu nu mai ești în control absolut, dar totul merge pe calea cea bună, oamenii înțeleg ce îți dorești de la film și ei te ajută să realizezi ce îți dorești. Așadar, din punctul meu de vedere, un regizor de film de lungmetraj de animație este cel care poată spune o poveste și cum aceasta se poate realiza, aproape că nu face nimic efectiv cu propriile mâini.
Nu pot spune că după realizarea acestui film au apărut multe alte oportunități în carieră, cel puțin nu pentru moment. Imediat după ce am terminat filmul, a fost pandemia COVID, apoi a început războiul. Dar am multe conexiuni acum și am o echipă în care cred foarte mult.
A.S.: Cum ai creat povestea?
A.L.: Viktor Robot a apărut acum aproape 15 ani, după ce am terminat facultatea. Aveam ideea și vizualizam povestea, aveam imaginea protagoniștilor - fetița și robotul, și cum să arate lumea lor, dar nu aveam textul. La un moment dat am întâlnit-o pe cea care mi-a devenit și soție - Anastasia, ea este scenaristă și m-a ajutat să scriem scenariul. Ea a crezut în Viktor Robot, i s-a părut un concept bun pe care să lucrăm. Încet-încet s-a conturat întreaga poveste, eu aveam doar ideea de început și cum aș vizualiza finalul. Anastasia m-a ajutat în dezvoltarea și structurarea narațiunii, a adăugat tensiune momentelor, i-a dat un ritm și a făcut-o mult mai interesantă. În momentul în care am aplicat la fonduri de la stat, am început să organizăm lecturi publice ale scenariului pentru a realiza storyboardul. Ne întâlneam cu diferiți oameni, le citeam scenariul, ei ascultau, și ne ofereau feedback-ul lor. Ne-a ajutat să avem încredere că propunem comisiei o poveste bună.
A.S.: Viktor Robot a avut premiera în 2020 - cum a fost primit de public?
A.L.: În Ucraina am obținut mai multe premii - Premiul Publicului la Odessa International Film Festival de exemplu. Ne-am bucurat foarte mult, întrucât publicul este cel care ne-a votat, iar animația noastră este realizată pentru public. Apoi am obținut Premiul Publicului și Premiul pentru cea mai bună animație Film Critics' Awards în Kiev.
Filmul a fost distribuit în cinematografe, dar momentul lansării nu a fost prea fericit - poate din cauza căldurii, poate din cauza promovării nu am ajuns la foarte mulți oameni. Dar pe rețelele sociale am primit recenzii foarte bune de la spectatori și bloggeri, care au considerat Viktor Robot una dintre cele mai bune animații ucrainene din toate timpurile.
A.S.: Cu ce ai dori să plece spectatorii după vizionarea filmului?
A.L.: Aceasta este întrebarea pe care mi-am adresat-o eu mie, când am început să creez povestea.
Este un SF, un film despre viitor, despre viitorul omenirii și al roboticii. Am vrut să ofer spectatorilor o perspectivă a unui viitor care nu este atât de înfricoșător. Oamenii pot conviețui cu roboții, pot fi chiar prieteni, pot avea ambii de câștigat. Am vrut să emoționez spectatorii.
A.S.: Consideri că, în calitate de artist, ai responsabilitatea de a lua atitudine în timpul unei crize? Cum este să faci filme în timpul unui război în țara ta?
A.L.: Artiștii sunt extrem de responsabili pentru conținutul pe care îl produc acum. Există pentru mulți oameni de aici din Ucraina o așa numită Bulă și Lume Rusă. Pentru aceștia, cultura existentă își are originea doar în cultura rusă, de la Moscova și Sankt Petersburg. Oamenii aceștia nu au propria limbă, vorbesc și gândesc în rusă. Dacă vrei să realizezi ceva ucrainean, ești lăsat deoparte.
Dar această bulă începe acum să se spargă. Toți artiștii sunt responsabili de ce conținut ucrainean vor oferi după război, care se va termina mai devreme sau mai târziu. Va veni timpul oamenilor care produc idei. Sunt sigur de asta.
Este foarte greu să realizezi filme acum aici, mai ales filme de animație. Încerc să găsesc variante să lucrez poate în altă țară pentru moment. Eu și soția mea lucrăm deja la alte proiecte și le pregătim pentru momentul potrivit în care să intre în producție.
A.S.: Ce te inspiră?
A.L.: Este o întrebare filozofică. Natura, literatura, alte animații, și oamenii care creează ceva. Oamenii care vor să facă ceva și care își ascultă vocea interioară mă inspiră foarte mult.
A.S.: Și, în sfârșit, care este următorul proiect la care lucrezi?
A.L.: Mă întorc la proiectul numit Dragul Juja pe care îl dezvoltam înainte să termin Viktor Robot, este un proiect crossmedia ce se bazează pe scurte basme scrise de Anastasia. Juja trăiește într-o grădină și se întâmplă tot felul de evenimente amuzante. Cred că este un fundament foarte potrivit pentru o animație. Ne propunem să facem și o aplicație de mobil, câteva episoade tv și o carte pentru copii. Consider că acesta este marele meu proiect după realizarea filmului Viktor Robot.