29.09.2006
Veţi şti că am dispărut cînd ţigările mele se vor fuma singure -
de frică.
Viaţa mi-a dedicat acest fum al adevărului că nu trebuie să laşi în urmă nimic,
poate doar ideea femeii că ar fi vrut să te nască după ce ai făcut dragoste cu ea.
Fumul şi zborul lui:
aşa arată moartea în pielea goală.
Degetele mele au scris cu ţigara aprinsă opera unei despărţiri -
şi pentru ca despărţirea aceasta de om să nu fie o minciună
am pedepsit tinereţea fumului cu puterea fără ipocrizie a fricii,
pentru ca ochii să se chinuie închişi pînă la sfîrşit.
Veţi şti aşadar că am dispărut cînd,
fumînd,
veţi vedea cum se strecoară printre dinţii voştri
cartea mea de fum -
iar femeile,
în fuga trupului lor pătruns de bărbat,
cum lăcrimează,
proaste,
după această despărţire.

(27 septembrie 2005)


***

Ca să pot trăi un gînd din afara lumii cerşesc nebunia.
Am nevoie de nebunie ca să pot reteza indiferenţa materiei faţă de moarte
şi pentru sarcasmul supremaţiei.
Proştii mi-ar reproşa că iubesc aceste cuvinte orgolioase -
dar, vorba lui Kundera, "nu poţi spune adevăruri cu o voce piţigăiată".
Sînt care fac efortul făţiş de a-şi ascunde clipă de clipă impulsul către nebunie,
de parcă ar căuta înfriguraţi o pudrieră într-o latrină de Teleorman.
Eu cerşesc nebunia ca să nu mor gîndindu-mă la cum să mai primenesc şi eu
lumea asta sulemenită.
Nebunia m-ar împotrivi slugărniciei finale de a crăpa regretînd-o.
Singurul argument cu adevărat real şi obraznic în sprijinul acestei nebunii
este cerşetoria:
cine reuşeşte cerşetoria de geniu nu mai poartă obligaţia de a fi om.
Nu mai poartă obligaţia de a fi nimic din lumea asta.
Va sta şi va întineri în pudoarea propriei umbre
pînă la întîlnirea cu tot ce nu a avut importanţă
pentru ca lumea asta să existe.
Iată ce împlinesc eu acum:
un miracol tembel, dar fundamental -
miracolul creaţiei care nu are de ce să se întîmple.
Şi cum nici eu nu am pentru ce să exist,
nu voi exista.
Însă din ascunderea mea deplină voi rînji mulţumit
că fiinţa visează cu nebunia mea un gînd al cerşetoriei,
uitat:
mirosul de împreunare cu o femeie care s-a oprit din alergare
ca să refuze o poezie.

(5 octombrie 2005)

0 comentarii

Publicitate

Sus