Obiective turistice în Munții Apuseni
TukTuk a fost în Apuseni pentru câteva zile și, fără a avea pretenția de a fi văzut tot ce se putea vedea, am selectat 10 obiective turistice în Munții Apuseni, pe care n-ar trebui să le ratezi. Pe lângă acestea, mai sunt și multe altele dar numai un sejur prelungit le-ar putea acoperi cu adevărat pe toate.
Până atunci... iată ce ne-a atras nouă atenția, cu mențiunea că, deși am admirat la infinit frumusețile naturale, nu ne-am putut abține să remarcăm cât de mult NU ne pricepem să le punem pe acestea în adevărata lor lumină și să le exploatăm întru creșterea considerabilă a numărului de turiști. Ne-am setat "baza" în comuna Arieșeni, apoi am vizitat:
10. Cascada Pișoaia
Cascada Pișoaia, o încântătoare cădere de apă de circa 18 metri, se află într-un cadru natural superb, în comuna Vidra (sat Nemești). Pădurea de fag care străjuiește cascada contribuie la desenarea unui tablou impresionant, alături de stâncile abrupte care aruncă apa în mod despletit. La câțiva pași de cascadă se află o cabană - afacere de familie - unde puteți cere celor trei simpatice surori câteva delicioase plăcinte moțești.
9. Dealul cu Melci
Dealul cu Melci, aflat în aceeași zonă, este un obiectiv mai spectaculos mai degrabă pentru geologi. O formațiune stâncoasă în care se găsesc cochilii ale melcilor care au trăit în acest loc acum milioane de ani, pe vremea când în locul Munților Apuseni se afla o mare caldă, care a permis dezvoltarea unei faune bogate. Dealul cu Melci este unul dintre primele puncte fosilifere pomenite în literatura geologică și unul dintre cele mai mari puncte fosilifere din țară. Formele melcilor pot fi lesne observate, fiind cimentate în stâncă.
Cum se ajunge la Cascada Pișoaia și la Dealul cu Melci: Din DN75, care face legătura între Arieșeni și Câmpeni, pe direcția spre Arieșeni, faci stânga, către comuna Avram Iancu. La un moment dat vei vedea un indicator cu cascada. Lasă mașina la drum și parcurge pe jos aproximativ 500 de metri, un traseu ușor care duce la cascadă. Dealul cu Melci se află pe drumul județean, exact vizavi de locul în care pornește cărarea către Pișoaia, fiind marcat cu un indicator.
8. Casa Memorială Avram Iancu
Despre Avram Iancu, revoluționarul pașoptist și conducător al Țării Moților în lupta împotriva trupelor revoluționare ungare, în 1849, am învățat cu toții la istorie. Tot de-acolo știm că Avram Iancu, supranumit Crăișorul munților, s-a născut în Apuseni, într-o familie de țărani moți înstăriți, având o educație aleasă, finalizată cu absolvirea facultății de drept din Cluj. Despre viața lui Avram Iancu poți afla mai multe vizitând frumoasa casa memorială din comuna cu același nume (sat Incești). Casa memorială ce a fost reabilitată, în urma unor lucrări care au durat 3 ani și care au "mâncat" aproape 5 milioane de lei.
Casa în sine, tipic moțească, a fost construită de către părinții lui Avram Iancu, în anul 1801, și în interior veți descoperi o sumedenie de documente, fotografii, certificate, cărți, ziare, chiar și obiecte personale ce au aparținut revoluționarului român, inclusiv testamentul acestuia. Laolaltă cu acestea, se poate vizita și o expoziție etnografică ce cuprinde diverse obiecte specifice locului (tulnice, ciubere, furci, căruțe etc) dar și obiecte de port popular moțesc. O mică sală de clasă, o mică biserică dar și bustul lui Avram Iancu, aflat în curtea casei, întregesc vizita. Casa memorială este deschisă de marți până duminică, între orele 10 și 18.
Cum se ajunge la Casa memoriala Avram Iancu: Casa se află în satul Incești, la intrarea în comuna Avram Iancu, în care ajungi din DN75, urmând indicatorul.
7. Cascada Vârciorog
La poalele vârfului Piatra Grăitoare (numele vine de la ecoul din zonă) se află cascada Vârciorog, o cădere de apă de 15 metri înălțime nu neapărat foarte spectaculoasă dar suficient de frumoasă cât să fie declarată rezervație peisagistică.
Cum se ajunge la cascada Vârciorog: din Arieșeni, pe DN75, există un indicator către Vârtop și către cascada care se află la cca 4 km distanță de mers pe un drum forestier a cărui ultimă parte necesită o urcare în pantă printre bolovani.
6. Peștera Poarta lui Ionele
Vizitarea peșterii Poarta lui Ionele se poate face în "lanț" cu vizitarea peșterii Scărișoara, cele două aflându-se la scurtă distanță una de cealaltă, în cheile Ordâncușii. Ionele te întâmpină cu o grotă uriașă și spectaculoasă (Corobana lui Gârtău), care este, însă, înfundată, dar unde poți sta la un picnic, fiindcă exista câteva măsuțe. Intrarea în peșteră se face pe un drum lateral, după ce parcurgi pe jos 150 de metri.
Descoperită de J. Vass în 1857, dar explorată cu adevărat de către Emil Racoviță în 1921, peștera are o legendă simpatică, de la care-și trage și numele. Ionele era un haiduc care se ascundea în această peșteră și care a fost descoperit după ce o fată din sat a venit să-i aducă de mâncare. Intrarea în peșteră se face printr-o deschidere înaltă de 20 de metri. Traseul este amenajat iar interiorul este luminat. Lungimea peșterii este de 131 metri, stalactitele și stalagmitele sunt rare însă, ca element de interes, în galerii se află câteva colonii de lilieci, protejate. Pe pereții din galeria vizitabilă se pot observa urmele lăsate de apa care o inundă în perioadele ploioase.
Cum se ajunge la peștera Poarta lui Ionele: din DN75, in localitatea Gârda de Sus, se urmează indicatorul către Scărișoara. După cca 3 km se cotește ușor spre dreapta la prima bifurcație. Ionele se află la 1,5 km, pe partea stânga a drumului.
5. Peștera Scărișoara (sau Peștera Ghețarul de la Scărișoara)
Daca ai ales să vizitezi mai întâi Poarta lui Ionele, vei merge către Scărișoara traversând o zonă superbă - Cheile Ordâncușei și porțiunea de după acestea - cu peisaje bucolice fabuloase care te vor face să oprești mașina pentru o ședință foto de excepție. La un moment dat vei opri în parcarea de unde indicatoarele te vor trimite, pe jos, pe un drum de circa 10-15 minute, către peștera Scărișoara, cea mai mare peșteră cu gheață din România, declarată monument al naturii din anul 1938. Unde va trebui să fii pregătit nu atât să cobori cele 270 de trepte (48 metri) cât, mai ales, să le urci la întoarcere.
Situată la altitudinea de 1150 m, Scărișoara a fost menționată documentar pentru prima oară în anul 1863, de către un geograf austriac. Ghețarul din interiorul peșterii are o vechime de peste 3000 de ani iar peștera are o lungime totală de 750 de metri, pe o porțiune de 250 putând fi vizitabilă. Se poate vizita principala galerie - Sala Mare, de la intrare, apoi Biserica, în care se află câteva zeci de stalagmite. Mai sunt două încăperi - Rezervația Mică și Rezervația Mare, care nu sunt însă deschise circuitului turistic ci numai cercetătorilor științifici. Ghețarul din peșteră rezistă datorită curenților de aer și a temperaturii joase din interior. Pe parcursul anului, gheața se mai topește, apoi se reface, astfel că peisagistica peșterii nu este niciodată la fel.
De la bun început vom spune că Scărișoara a fost cea mai mare dezamăgire a periplului nostru prin Apuseni, în privința gradului de amenajare și a "aspectului" turistic. Nu știm în administrarea cui se află peștera însă ar trebui să învățăm o dată pentru totdeauna că un obiectiv turistic trebuie pus în valoare prin amenajări de calitate, oferindu-i-se o "imagine" atractivă și modernă și nu una de acum 40 de ani. La Scărișoara, totul "respiră" aerul de acum câteva decenii. Nici măcar ghețarul însuși nu e scos în evidență printr-o iluminare corespunzătoare; ce să mai vorbim de dalele de lemn din peșteră, pe alocuri rupte, în care un copil mai năzdravan își poate rupe piciorul. În plus, montarea unui lift care să faciliteze coborârea (și în special urcarea) în/din peșteră, ar permite și persoanelor în vârstă sau celor cardiace să viziteze acest obiectiv turistic de prim rang din Apuseni.
Cum se ajunge la Scărișoara: din DN75, se urmează indicatorul aflat în mijlocul comunei Gârda de Sus. Peștera se află la circa 18 km. Există un program de vizitare la ore fixe, cu ghid.
4. Muzeul de Etnografie "Horia și Aurel Flutur"
În drum spre Peștera Urșilor, oprește-te la acest muzeu particular, care te va uimi din toate punctele de vedere! A fost inaugurat în anul 2005 de către Aurel Flutur, fost șofer de taxi dar, mai ales, un pasionat colecționar a tot ceea ce înseamnă obiecte vechi de artă populară românească. Aurel Flutur, împreună cu soția sa și, apoi, cu fiul Horia, a adunat vreme de 40 de ani peste 2500 de obiecte pe care le-a expus apoi în curtea casei sale din comuna Chișcău.
Veșminte populare, ceramică tradițională, un vechi atelier de cizmărie, tot felul de instalații, mașini, un spectaculos locomobil (fabricat în 1907, în Ungaria, și folosit în filmul Pădureanca), o căruță de pompieri, o interesantă bicicletă nemțească, mașini de scris, telefoane... plus multe, multe altele, un univers incredibil pe alocuri haotic dar cu siguranță extrem de fascinant.
Cum se ajunge la Muzeul Horia si Aurel Flutur: muzeul se află în comuna Chișcău, sat Pietroasa, înainte cu câteva sute de metri de intrarea în Peștera Urșilor. Nu se percepe taxă de intrare dar ar fi indicat să lăsați o donație, eventual să cumpărați o amintire sau măcar un flyer despre muzeu.
3. Peștera Urșilor
Peștera Urșilor este cel mai bine amenajat obiectiv turistic pe care l-am vizitat în Apuseni. Nu e de mirare, din moment ce se află în administrare particulară, mai exact a celebrilor frați Micula. Nu discutăm cum o administrează (ei nu-s proprietari asupra peșterii, legea interzicând acest lucru, ci asupra clădirii de la intrare), în ce fel au "câștigat" acest contract și cât ar fi trebuit să investească, de fapt, pentru a o aduce la standarde internaționale. Dincolo de aceste lucruri, comparativ cu celelalte peșteri vizitate, e de departe cea mai bine pusă la punct, din punct de vedere al amenajării traseului.
În urmă cu peste 17.000 de ani, în acest loc își găseau adăpost animalele din zonă, în special urșii (din specia ursus spelaeus - ursul de cavernă, între timp dispărută). O stâncă s-a prăvălit la un moment dat peste gura peșterii, în urma unui cutremur, blocând în interior circa 140 de urși, care și-au găsit astfel sfârșitul și care au dat, astfel, numele acestui obiectiv turistic.
Peștera a fost descoperită însă foarte târziu, în 1975, de către un grup de mineri care lucrau la exploatarea calcarului din cariera Chișcău. Cinci ani mai târziu, peștera a intrat în circuitul turistic. Are o lungime de 1,5 km și trei galerii destinate vizitării, plus una rezervată cercetărilor științifice. Sala Lumânărilor, Sala Emil Racoviță și Sala Oaselor. În Sala Emil Racoviță se află expus un schelet de urs însă cele care contribuie pe deplin la frumusețea peșterii sunt miile de stalactite și stalagmite care împânzesc peștera în cele mai diverse forme și dimensiuni. În galeria Lumânărilor există o formațiune calcaroasă ciudată, în formă de urs care încearcă disperat să-și găsească ieșirea din peșteră după ce a rămas captiv, cu capul prins. De altfel multe dintre formațiuni au forme bizare, fiind botezate în consecință, după imaginația oamenilor: Racheta, Lebăda, Căsuța piticilor, Pagodele etc.
Dacă Peștera Urșilor este foarte frumoasă la interior, nu același lucru îl putem spune despre exteriorul acesteia. Este incredibil cum reușim să ne facem de râs atunci când ar trebui să strălucim ca aurul. Gunoaiele aruncate pe marginea drumului și tarabele dărăpănate ale vânzătorilor de suveniruri (kitschoase), siropuri și băuturi alcoolice oferă o imagine jalnică pe drumul spre clădirea prin care se face intrarea în peșteră.
Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 9-17, realizându-se la ore fixe, cu ghid (durează 45 min). Temperatura în peșteră e de circa 8-10 grade.
Cum se ajunge la Peștera Urșilor: din DN76 (Oradea - Deva), apoi pe DJ763 (în dreptul comunei Sudrigiu) către Chișcău - 14 km.
2. Groapa Ruginoasa
Ca urmare a puternicii eroziuni torențiale a apei asupra solului format din gresii roșii și galbene, a luat naștere spectaculoasa Groapă Ruginoasa, o adâncitură de circa 100 de metri, cu un diametru de circa 600 de metri. Merită să urci cei circa 900 m pentru a vedea această ravenă uriașă care încă se lărgește - un peisaj unic și o rezervație naturală geologică extrem de interesantă.
Cum se ajunge la Groapa Ruginoasa: din DN75, în dreptul localității Vârtop, se urmărește indicatorul către Ruginoasa. E un traseu care durează cam o oră și care presupune, măcar în prima lui parte (15-20 minute), un urcuș susținut printre bolovani.
1. Peștera Meziad
Meziad a fost multa vreme considerată cea mai lungă peșteră din România, cu ai săi 4750 m (până când s-a descoperit că Peștera Vântului are 47 km!). A fost una dintre primele peșteri amenajate de la noi, fiind declarată monument al naturii și rezervație speologică. Se află la o altitudine de 297 m iar intrarea se face printr-un portal înalt de 16 m. Peștera e foarte spectaculoasă - coridoarele, galeriile, formațiunile de calcar, draperiile, stalagmitele și stalactitele îți vor încânta spiritul de călător, un alt element menit să-ți capteze atenția fiind coloniile de lilieci din Sala Liliecilor.
Peștera Meziad se vizitează după un orar prestabilit, intrările făcându-se cu ghid, din oră în oră.
Cum se ajunge la peștera Meziad: pe DN76, din Beiuș, se urmează drumul județean Roșia - Aleșd până în comuna Remetea (9 km) de unde se mai străbat alți 9 km pe un drum asfaltat pe Valea Meziadului până în satul omonim. Din Meziad, mai mergi pe jos cca 1 km până la peșteră.
Bonus: Cetatea Alba Iulia
Dacă tot ajungi în zona Apusenilor, fă un efort și treci prin orașul Alba Iulia pentru a-i vizita Cetatea - Alba Carolina. E unul dintre locurile cu care România are de ce să se mândrească, un adevărat obiectiv turistic care plasează oricând Alba Iulia pe harta orașelor europene ce merită vizitate. Despre cetatea în sine, altădată, acum doar câteva fotografii.
Promitem ca la următoarea vizită în Apuseni să vedem și alte locuri frumoase, precum Cetățile Ponorului, peștera Focul Viu, cascada Valul Miresei, Padiș, Stâna de Vale etc.
