Mari Români la oboroc şi susţinătorii lor

La Pro TV, am aflat că producţia de porumb a Statelor Unite ale Americii se măsoară mai nou în oboroace, nu în tone sau alte unităţi moderne, fie şi anglosaxone.

Deschidem DEX-ul şi citim: "Oboroc, oboroace, s.n. (În Evul Mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Danie; vas mare de formă cilindrică, larg la gură, făcut de obicei din scoaţă de tei, care serveşte ca unitate de măsură pentru cereale sau păstrarea şi transportul acestora; conţinutul acestui vas" etc.

Uite aşa recuperează America un Ev Mediu pe care nu l-a avut, de care de fapt a fugit să se nască. Iar Evul Mediu american este, în Evul Media mondial, unul românesc (dinainte de unificarea românilor, mari şi mici, într-un stat naţional).

Aşa se traduce la noi informaţia în general şi media în particular: prin anacronism şi împămîntenire. Sau, corect, i s-o spune "împămîntare"?

În aceeaşi seară, la TVR 1 în schimb, într-un nouă etapă a campionatului de mîndrie naţională reciclată intitulat "Mari Români", poetul Florin Iaru a continuat să-i uimească pe cei care obişnuiau să-l admire pentru spiritul şi temperamentul său prin umoarea stinsă, posacă. Ce face televiziunea (română) din om! Cum transformă televiziunea nişte posibili Mari Români în români mititei!

La finalul aceluiaşi concurs, pe generic, am putut afla, în cel mai pur spirit de patriotism lingvistic, că istoricul de platou Stejărel Olaru a participat la emisiune în calitate de... "susţinător". N-aş vrea să fiu răutăcios şi, "gîndind liber", să traduc din română în română, eventual, prin "suspensor", dar barbarismul şi, probabil, calcul sînt evidente. Ca şi în cazul întregului program, de altfel. Şi al întregii realităţi româneşti.

Dar asta e calea naţională regală. După cum spunea, pe vremuri, înţeleptul Adrian Sârbu, acest Petre Ţuţea al audiovizualului, "Copiaţi, băi, că oricum o faceţi prost, şi pare original!"

Merită să te mai uiţi din cînd în cînd pe la televizor: rîzi de mori!