Partea a III-a - 1. Mic tratat

numele meu este krasna leskova și nu m-am născut niciodată

părinții mei au fost căsătoriți câteva luni

tatăl meu este moldovan din Basarabia, iar mama mea este moldovancă din România
pe linie maternă, și unul, și altul, au origini rusești
pe linie teatrală, și unul, și altul, au origini cehoviene
pe linie literară, și unul, și altul, au origini dostoievskiene

tatăl meu a comis adulter, mama mea a comis alcoolism, de aceea au divorțat

numele meu este krasna leskova și nu m-am născut niciodată

mic tratat despre divorț:
1. cel mai tare suferim noi, copiii, fiindcă nimic nu înțelegem din ruinarea unei lumi întregi care avea ca unică religie dragostea dintre părinți
2. fiecare om își datorează lui însuși fericire și liniște; nu poți să nu divorțezi de dragul copiilor
3. noi, copiii, vom înțelege asta, cu timpul, chiar dacă la început vom fi cruzi în judecata noastră; și vom găsi puterea de a ierta ceva ce, oricum, nu avea legătură cu noi

Așadar, eu, Krasna Leskova, mă bucur că nu m-am născut, căci ar fi trebuit să suport divorțul părinților mei și, la cât de sensibilă sunt, nu știu cum aș fi putut să rezist. Nu știu cum aș fi putut să rezist. Nu știu cum aș fi putut să rezist.

Privesc pământul acesta rotitor de undeva de deasupra stelelor clonate minuțios și, cu cât zilele trec, cu atât mai tare mă bucur că nu m-am născut niciodată.

mic tratat despre prietenie:
1. nu toți prietenii îți sunt prieteni
2. în prietenie, ca și în dragoste, unul iubește mai mult
3. cel mai tare suferim noi, cei care simțim că nu suntem iubiți de prietenii pe care îi iubim
4. să adori pe cineva e bolnav și te suge de sevă, de putere, de iubire proprie
5. să accepți orice, în numele prieteniei, este lipsă de respect pentru propria persoană
6. să ajungi să adulmeci dovezi de iubire este prima dovadă că ceva merge cam prost
7. când un prieten uită să îți fie recunoscător, uiți și tu să te iubești pe tine
8. mai bine fără prieteni; singurii prieteni sunt cei de sânge
9. oare?

Sigur, sunt multe motive pentru care mi-ar plăcea să cobor de aici și să trăiesc pe pământ, printre oameni. Un motiv destul de bun ar fi muzica. Câteva motive destul de bune:
- Ahuz mama - Kanizsa Csillagai (pe care aș fi putut să o descopăr în timp ce căutam muzică de la frații unguri)
- Ay, pena, penita, pena - Lola Flores (care mi-ar fi căzut cu tronc dintr-un concert live)
- Oh what a world - Rufus Wainwright (pe care aș fi primit-o în dar de la un prieten de suflet, pe care, evident, eu l-aș fi iubit mai mult decât el pe mine)
- Drunk on the moon - Tom Waits (pe care aș fi știut-o de la mama mea, într-o noapte când ar fi povestit cum, în tinerețe, și-a petrecut revelionul singură, alături de o grămadă de alcool și de domnul care așteaptă)
- Aranjuez, mon Amour - Amalia Rodrigues (peste care aș fi dat întâmplător pe un vinil vechi în timp ce căutam concertul De Aranjuez la chitară de Paco Lucia, numai fiindcă mama mea mi-ar fi povestit că acel concert răsuna în creierii ei în timp ce își oferea virginitatea cuiva pe care a iubit cu mult înainte să îl iubească pe tatăl meu moldovan)
- Whole Lotta Love - Led Zeppelin ( pe care aș fi auzit-o la prima mea petrecere la care aș fi participat în clasa a opta, când aș fi hotărât că devin rockeritză fiindcă și el, băiatul acela!, ar fi fost rocker)
- Bolero - Ravel (pe care aș fi dansat iar și iar și iar și iar și iar și iar și iar, sub privirile materne, dar de generăleasă, ale profesoarei mele de balet, căci ai mei m-ar fi dus la cursuri de la vârsta de trei ani)
- Baby - Dakha Brakha (pe care mi-ar fi dăruit-o cadou youtube-ul când aș fi avut cea mai mare nevoie de ea, iar eu aș fi dăruit-o mai departe tuturor prietenilor care ar uita să menționeze și pe care, bineînțeles, eu i-aș fi iubit mai mult decât ei pe mine; apoi, după câțiva ani de la asta, aș fi putut să ascult Dakha Brakha în concert și aș fi stat în primul rând fiindcă m-aș fi bătut ca să ajung în primul rând și aș fi cerut să cânte Baby din toți porii și dintr-o sută de piepturi pe care le am în piept și când ei ar fi cântat, în sfârșit, Baby, eu aș fi strigat te iubesc în ucraineană, fiindcă aș fi știut cum se spune, m-ar fi învățat tatăl meu moldovan din Basarabia; aș fi știut că se spune ia tî be cohaiu)
- Neamu' lu' Peneș Curcanu - Fără Zahăr (unchiul meu, fratele mamei mele, m-ar fi învățat toate melodiile de la Fără Zahăr)

Alt motiv pentru care m-aș naște: scăldatul. În fiece apă. Chiar dacă e firicel sau oglindă fără capăt, apa este un motiv foarte puternic pentru care m-aș naște. Apa ce m-ar primi ca un înger umed între faldurile sale. Adâncimea, răcoarea, strălucirea, sunetul apei... Totul la ea amintește de Dumnezeu.

În schimb, nu m-aș naște de teamă să descopăr băutura. Căci mi-ar plăcea. Și aș deveni sclava ei.

mic tratat despre alcool:
1. nu bea

numele meu este krasna leskova și nu m-am născut niciodată. nu l-am citit niciodată pe heidegger, nu știu cum se simte când faci sex, nu am văzut niciodată un răsărit din mare, nu am mâncat niciodată Chișinău de Noapte de la Bucuria, nu am fost niciodată păcălită, mințită, trădată sau înșelată de cineva, nu am fost niciodată atinsă sau cuprinsă în brațe de cineva, nu am supt lapte de țâță, nu am mângâiat vreo mâță, nu am căzut niciodată în genunchi și astfel nu m-am julit niciodată, nu am așteptat ca florile de vișin să se preschimbe în vișine, nu am strivit un limax cu cizmele de lac aduse din Spania, nu m-am dat niciodată într-un carusel uriaș în Londra și nu am vizitat Hermitage în Sankt Petersburg, nu am urât niciodată țara în care m-am născut, corupția și incultura din ea, nu am plâns niciodată de durere, dar nici de dor, nu am visat niciodată că mă cert cu maică-mea de la bani sau că taică-miu îmi spune că va muri pe 23 septembrie, iar eu nu am așteptat niciodată să treacă ziua de 23 septembrie cum nu am așteptat nimic în viața mea și nici nu am plâns de bucurie când ziua a trecut, eu l-am sunat pe tata și era nevătămat, nu am avut niciodată un frate pe care să-l terorizez, dar pe care să mă pot baza mai mult decât pe oricine, nu am stricat niciodată jucării, nu am sărit niciodată, nu am mințit pe nimeni niciodată, nu am fentat pe nimeni niciodată, nu am fost rea cu nimeni niciodată, nu am fost meschină și crudă niciodată, nu m-am îndoit de Dumnezeu niciodată, nu am intrat niciodată într-o biserică, nu m-am plâns niciodată că m-am născut fată și că n-am voie pe Muntele Athos

Dar dacă m-aș fi născut, n-aș fi trăit prea mult. Aș fi murit într-o noapte, pe la 21 de ani, când afară ploua cu stropi cât crocodilii. Aș fi murit răpusă de boală la plâmîni și de inimă rea.

M-am decis să povestesc cum s-ar fi întâmplat. Dar cui să povestesc dacă n-am pe nimeni, aici sus, deasupra stelelor clonate minuțios?