În interviul de mai jos am povestit cu pianistul Florent Mourier, aflat a doua oară la Classix Festival, despre publicul din România, provocările dar și viitorul muzicii clasice.
Anca Floroiu: Este a doua oară când ești unul dintre artiștii Festivalului Classix - ce simți legat de concertele și programul din acest an? Și ce-ați mai făcut în ultimul an?
Florent Mourier: Sunt cât se poate de entuziasmat să interpretez la Festivalul Classix 2023. Recitalul de cântece franceze de anul trecut a fost fără îndoială unul din punctele înalte ale sezonului meu și sunt încântat să fac parte din festival și anul acesta, interpretând în premieră un ciclu nou nouț de cântece scrise de compozitorul în rezidență Martin Romberg, cu soprana Susanna Wolff. Și sunt foarte entuziasmat să îi cunosc pe Martin și pe Susanna, alături de care nu am mai lucrat înainte! Ultimele douăsprezece luni au fost foarte haotice, pline de interpretări care m-au inspirat și de noi proiecte!
A.F.: Cum arată și cum se simte Festivalul Classix din perspectiva ta? După cum știi, festivalul oferă o experiență integrativă, îmbinând conceptul fiecărui concert cu scenografia, designul de lumini și proiecțiile video - cum vezi asta, ca artist? Crezi că îi ajută pe cei străini față de muzica clasică să o cunoască mai bine, poate să o trăiască într-un alt mod?
F.M.: Festivalul Classix este un exemplu perfect al modului în care muzica clasică ar trebui să fie făcută accesibilă tuturor. După părerea mea, Festivalul Classix nimerește un echilibru între tradițional și modern, cu iluminare și scenografie futuristă în săli de concerte tradiționale. Asta înlesnește relația cu muzica clasică și savurarea ei pentru mai multe generații. Personal, din punctul de vedere al unui interpret, este o sursă grozavă de inspirație să cânți în astfel de condiții!
A.F.: Ce caracteristici ai observat la publicul din România, în comparație cu alte piețe din Europa? Are publicul din Europa de Est aceleași preferințe legate de compozitori, perioade, stiluri?
F.M.: Anul trecut, Shana Moron Caravel și cu mine am interpretat un recital de melodii franceze, iar publicul ne-a oferit o atmosferă și un mod de a asculta foarte speciale. Probabil că asta s-a datorat faptului că România și Franța au avut legături puternice timp de multe decenii și faptului că mare parte din membrii publicului înțelegeau limba franceză. Câțiva oameni mi-au spus ulterior că le-a făcut mare plăcere să asculte muzică occidentală live și că asta a fost întrucâtva neobișnuit pentru ei.
A.F.: Care este piesa muzicală care îți aduce cea mai multă bucurie când o interpretezi și de ce?
F.M.: Nu aș putea să aleg una singură, dar aș spune că orice piesă barocă care are motive rapide și înflăcărate, urmate de muzică lentă și contemplativă. Îmi place dualitatea emoțiilor extreme din această perioadă.
A.F.: Care este filosofia ta legată de muzică și cum se împletește cu pasiunea pentru interpretare?
F.M.: Muzica ar trebui să fie mereu distractivă, atât de interpretat cât și de ascultat! Cred că există o tendință în industria noastră de a supra-intelectualiza forma noastră de artă, iar din punctul meu de vedere, acesta este punctul în care ea devine mai puțin accesibilă publicului larg. Însă muzica este compusă din atât de multe emoții și ne aduce pe toți într-un punct în care suntem egali.
A.F.: Unde simțiți, gândiți sau vedeți că se îndreaptă viitorul muzicii clasice?
F.M.: Mereu va trebui să luptăm pentru arte și în special pentru muzica clasică. Trăim într-o lume a gratificării imediate și a distragerilor, iar muzica clasică necesită calm, atenție și concentrare. Cred că este datoria noastră ca muzicieni să încercăm să înlesnim relația cu muzica clasică, rămânând flexibili și inovativi și amintindu-ne înainte de orice că meseria noastră este aceea de a stabili conexiuni cu publicul.
A.F.: Care crezi că este cea mai mare amenințare la adresa muzicii clasice în zilele noastre?
F.M.: Ecranele, cel mai probabil, întrucât muzica clasică este o formă de artă vie care trebuie trăită live. Vă rog să nu mă înțelegeți greșit, îmi plac videoclipurile muzicale bune și privesc multe astfel de clipuri pe YouTube, dar cred că acestea ar trebui să fie un mod de a face publicitate concertelor și a adunărilor de oameni, nu un înlocuitor pentru interpretările live.
A.F.: Crezi că instrumentul la care cântă un artist îi modelează personalitatea în vreun fel? Cum ai defini relația pe care o aveți cu instrumentul tău?
F.M.: Există o zicală care sună cam așa: "nu există piane proaste, numai pianiști proști...". Eu cred că parte din meseria noastră ca pianiști este să fim flexibili și să ne adaptăm la noile instrumente. La urma urmei, ce contează este imaginea sonoră pe care o avem în minte, astfel încât să încercăm să o reproducem pe orice instrument, indiferent de marcă sau de calitatea instrumentului. Acestea fiind spuse, un instrument bun este esențial pentru imaginația noastră sonoră, iar eu am marele noroc de a exersa pe un Sauter superb, fabricat în Germania.
A.F.: Cea mai bună iluzie a muzicii clasice este...
F.M.:... natura, așa cred! Cred că muzica clasică este o oglindire a ceea ce suntem ca ființe umane și a lumii din jurul nostru.
Cea de-a patra ediție a Classix Festival va avea loc în perioada 26 februarie - 4 martie 2023, reunind peste 90 de personalități internaționale ale muzicii clasice din 18 țări la Iași în cadrul a 8 concerte, 68 de masterclass-uri, paneluri și dezbateri, proiecții de film, vernisaje și multe alte activități conexe. Concertele vor fi difuzate live pe pagina de Facebook a Classix Festival și a partenerilor, iar biletele și abonamentele la festival pot fi achiziționate online.