EDIŢIE SPECIALĂ: Din Breaking News n-a mai rămas decît spărtura

În urmă cu cîteva săptămîni, bravele, atentele, deschisele, curioasele, dinamicele, "mereu-pe-fază"-le, doctele, atotcuprinzătoarele şi atotştiutoarele noastre canale TV specializate în ştiri (plus cîteva posturi generaliste) ne-au ţinut, în toiul serii, vreme de cîteva ore bune, cu sufletul la gură (credeau mai-marii lor) prezentîndu-ne alarmaţi, cu cheltuială inutilă de telefoane şi de "mărturii de la faţa locului", într-un "direct" holbat şi într-un "live" mort, marele eveniment al intrării accidentale a unui planor într-un bloc din New York, în speranţa unui al doilea 9/11, uitînd însă că adevăratele evenimente sînt astfel tocmai pentru că sînt unice, adică nu se repetă niciodată.

Miercuri, 8 noiembrie 2006, tot seara, în schimb, nici Realitatea TV, nici Antena 3, nici N24 şi nici veşnic tînărul şi fericele Pro TV, rămas cu minţile pe vremea "generaţiei Pro" (din rîndurile căreia acum îşi recoltează publicul biologic (în sens mai cu seamă reproductiv) matur, deja senilizat de atîta formatare întru "gîndire liberă", pe care îl va însoţi pînă la groapă reciclîndu-i la nesfîrşit aceleaşi filme şi seriale), miercuri seară, aşadar, capetele luminate de la comanda acestor posturi de ştiri n-au considerat că este un eveniment demn de un "Breaking News", şi-au băgat cu originalitate şi mîndrie patriotică picioarele în modelele lor declarate CNN sau BBC, şi nu au transmis în direct conferinţa de presă a învinsului, indirect, preşedinte american George W. Bush!

La "Realitatea zilei" (să vă trăiască titlul!) se discuta lenevos, agale - semn de digestie cogitativă grea -, aşa cum se întîmplă pe acest post tot mai balcanic tot timpul, dar dibaci, creativ, inspirat titrat ("Să trăiţi bine dacă sînteţi funcţionari publici!"), iar la "Ştirea zilei" Gabriela "Gabi" Vrînceanu-Firea se străduia să-l facă interesant pe fantoma de Stolojan, bîntuitorul de palate, guverne, partide şi judeţe. La N24, sport, eternul. Pe crawl-uri, cu greu, tîrziu, împiedicat, la Realitatea, între Năstase şi iar Năstase (punctat de Geoană) au început să curgă adevăratele ştiri ale zilei.

Pentru televiziunile de ştiri româneşti, acesta nu este, aşadar, un eveniment demn de o ediţie specială! De ce această opţiune negativă? Putem presupune orice. Avem de ales între două posibilităţi:

1) din oftică ideologică, dat fiind că au fost învinşi neoconservatorii, iar noi sîntem "de dreapta" şi iubim, care pe faţă, care pe ascuns (cu portretul preşedintelui "co-axial" Băsescu în portofel), războiul din Irak;

2) din lipsă de profesionalism, plafonare, lipsă de orizont intelectual, obişnuire cu cloaca politicii interne, din care ţin jurnaliştii noştri să ne hrănească, rumegător, zilnic, la nesfîrşit.

În ceea ce mă priveşte, avînd în vedere spectacolul zilnic silnic al mass-mediei din România, înclin cu hotărîre spre a doua variantă de răspuns. A o accepta pe prima ar însemna să-i credităm pe jurnaliştii români cu ceva de care încă nu fac nicio dovadă: cultură, morală, angajament întru adevăr sau măcar, banal, simţ al realităţii: instinct al evenimentului.

Jurnaliştii români nu sînt pasionaţi, şi cînd nu au spinările, au măcar pleoapele plecate. Miercuri seara, ei s-au dovedit nişte falşi jurnalişti. Nesincronizarea lor cu adevăratele evenimente ale lumii a reprezentat un spectacol pe dos, "în gol", de gală însă, a ceea ce ne arată, mediocru, zi de zi. Obişnuiţi să facă "senzaţie" şi "spectacol" din nimic, pe bandă rulantă, media românească şi-a pierdut de mult simţul evenimentului, trăgîndu-ne în jos după ea.

Avem cu adevărat canale de ştiri? Oho, multe!! Şi la ce ne foloseşte?

Din moda "Breaking News"-urilor n-a mai rămas, la noi, decît gaura.