Noël

Noël

Théophile Gautier

Le ciel est noir, la terre est blanche;
- Cloches, carillonnez gaiment!
Jésus est né; la Vierge penche
Sur lui son visage charmant.
Pas de courtines festonnées
Pour préserver l'enfant du froid;
Rien que les toiles d'araignées
Qui pendent des poutres du toit.
Il tremble sur la paille fraîche,
Ce cher petit enfant Jésus,
Et pour l'échauffer dans sa crèche
L'âne et le boeuf soufflent dessus.
La neige au chaume coud ses franges,
Mais sur le toit s'ouvre le ciel
Et, tout en blanc, le choeur des anges
Chante aux bergers: "Noël! Noël!




Crăciun
(trad. Dan Dănilă)

E negru cerul, albă ţara,
daţi vestea, clopote sunând!
Isus născut e, iar fecioara
spre el şi-apleacă chipul blând.
Nu-s baldachine de mătase
spre a-l feri de ger avan.
Numai păienjenişuri groase
din grinzi atârnă şi tavan.
Tremură-n recele culcuş
Isus cel scump, pruncul ceresc.
Cu răsuflarea lor, un ciuş
şi un plăvan îl încălzesc.
Chiciura streşini înveşmântă,
deschisă-i bolta de ajun
şi-un cor de îngeri albi le cântă
păstorilor: Crăciun! Crăciun!

________________________________________
[imagine © Iulia Cojocariu]