În cazul în care căldura orașului devine prea sufocantă, iar dvs. vizitați Timișoara cu mașina și aveți câteva zile libere, ce-ar fi să vă aventurați puțin în mediul rural? Aici puteți descoperi pe viu acea țesătură multietnică specifică Banatului. Cea mai apropiată destinație la care ne putem gândi - mai ales dacă vă plac vinul și/sau caii - este Recaș. Un orășel situat la doar 30 de minute de Timișoara, Recașul găzduiește cele mai renumite podgorii din regiune și este înconjurat de locuri care oferă posibilități de călărie, aventură și mese copioase.
Prima oprire: Cramele Recaș (http://cramelerecas.ro/). Legenda spune că romanii, cucerind Dacia în secolul al II-lea d.Hr., au dat peste viile de aici și s-au îndrăgostit de licoarea lor dulce. Prima dovadă documentară datează din anul 1447, fiind vorba de un act notarial pentru achiziționarea unei proprietăți viticole tocmai pe aceste dealuri. În prezent, Cramele Recaș este un producător important de vinuri și vinuri spumoase albe, roșii și rosé, cu o listă impresionantă de distincții internaționale la activ. Puteți vizita crama sau participa la o degustare de vinuri și o masă ceva mai aparte, făcând rezervare on-line pe site-ul companiei. Un sat din apropiere, Petrovaselo (aparținând minorității sârbe, după cum veți observa din literele chirilice încrustate pe zidurile caselor) adăpostește o mică dar ambițioasă cramă cu vinuri bio, care organizează inclusiv un eveniment anual de atletism (https://lapetrovaseloinvie.ro/).
Călătoriți cu copii sau adolescenți și vă aflați în căutarea unor activități pasionante pentru ei? Pe Bega sălbatică (de la Recaș la Remetea, de pildă) se poate naviga cu caiacul, preferabil cu un ghid specializat, iar la Herneacova puteți călări.
Pe lângă competiții ecvestre, Domeniul Herneacova pune la dispoziție și un parc de aventură. E posibil să vi se perceapă o mică taxă pentru parcarea pe domeniu. Dar puteți călări, face fotografii sau vă puteți plimba în aer liber și încumeta la o coborâre în rapel, după care puteți servi și masa într-un decor deosebit.
2. Pe urmele etnicilor germani
Jimbolia este o altă destinație posibilă pentru o excursie de o zi de la Timișoara. De ce? Primul lucru surprinzător legat de Jimbolia - un oraș foarte mic, cu numai 10.000 de locuitori, situat la circa 40 de kilometri vest de Timișoara și practic pe granița cu Serbia - este numărul muzeelor sale! Jimbolia are în total șase muzee și case memoriale, iar viața sa culturală mai include și o sărbătoare șvăbească (Kirchweih) desfășurată anual, de obicei în prima duminică din luna august.
Dacă vă interesează cultura populară și vreți să descoperiți amprenta de neșters pe care etnicii germani au lăsat-o în regiunea Banatului, încercați Muzeul Stefan Jäger. Domnul Jäger, cunoscut și sub numele de "pictorul șvab", și-a trăit ultima parte a vieții în Jimbolia (Hatzfeld), una dintre multele localități șvăbești din zonă. Picturile sale reflectă viața, tradițiile și sărbătorile etnicilor șvabi - ai căror strămoși au sosit în Banat din sudul Germaniei în secolul al XVIII-lea. Muzeul include picturi, interioare de case șvăbești, costume populare și obiecte de uz casnic vechi. Este deschis la cerere.
Un alt muzeu care merită vizitat este Muzeul de Presă Sever Bocu - numit astfel în cinstea unui mare jurnalist și politician român care și-a sfârșit zilele într-o închisoare comunistă. Aici veți găsi o arhivă de ziare și reviste românești, mașini de tipărit vechi, caricaturi înrămate și pagini de ziar ce fac referire la momente importante din istoria României. Tot aici au loc seri literare și diverse evenimente culturale, inclusiv unele pentru copii. Muzeul a fost înființat de poetul și editorul Petre Stoica, a cărui casă memorială și bibliotecă se află în apropiere.
Mai există, de asemenea, Muzeul Pompierilor "Sf. Florian", denumire ce amintește de sfântul protector al acestora, a cărui statuie se înalță deasupra centrului orașului încă din 1866! Muzeul include mașini, echipamente, uniforme și steaguri care documentează peste o sută de ani de activitate a Asociației locale a Pompierilor Voluntari.
Încheiem seria de muzee cu unul dedicat Dr. Karl Diel, întemeietorul spitalului local, și cu Muzeul Căilor Ferate, care atestă inaugurarea, în anul 1857, a primei căi ferate ce lega actualul teritoriu românesc de Ungaria.
Dacă ați venit cu mașina, ați putea eventual adăuga și satul Lenauheim la itinerarul dvs. Acesta se află la mai puțin de 15 km de Jimbolia și este locul de naștere al renumitului poet de limbă germană Nikolaus Lenau, care a trăit în secolul al XIX-lea. Muzeul omonim cuprinde nu numai materiale legate de viața poetului, ci și o importantă colecție etnografică, interioare reconstruite ale caselor șvăbești, fotografii documentare și o impresionantă colecție de păpuși îmbrăcate în port tradițional șvăbesc. Este deschis la cerere.
Pe drumul spre Jimbolia sau înapoi, dacă timpul vă permite, puteți face un ocol prin Sânnicolau Mare (Groß Sankt Nikolaus în germană și Nagyszentmiklós în maghiară). Aflat la numai 8 km de granița cu Ungaria, acesta este locul de naștere al celebrului compozitor maghiar Béla Bartók. Emblematicul castel Nakó din oraș a aparținut în vechime unei familii bogate de moșieri și aristocrați, al cărei arbore genealogic se întinde până în Evul Mediu.
Sânnicolau Mare dispune atât de industrie modernă, cât și de o istorie bogată. Primele dovezi documentare datează din anul 1334, când localitatea se numea Sf. Mihail. (Numele actual, însă, face referire la Sf. Nicolae, deci iată o dilemă lingvistică! Indiciu: schimbarea numelui are și ea legătură cu coloniștii germani din secolul al XVIII-lea.) Dar întreaga sa glorie avea să iasă la iveală abia mai târziu, și anume în 1799, când un țăran a făcut o descoperire uimitoare în grădina sa: în timp ce săpa, el a dat peste 23 de ulcioare medievale timpurii și de vase din aur pur, cântărind în total 10 kg! Pentru a le admira, ar trebui totuși să mergeți puțin mai departe - mai precis, până la Muzeul de Istoria Artei (Kunsthistorisches Museum) din Viena.
Datorită apropierii sale de frontiera cu Ungaria și Serbia, zona Sânnicolau a fost și teatrul unei operațiuni majore de deportare, declanșată de regimul comunist în 1951. Țăranii și fermierii care "nu inspirau încredere din punct de vedere politic" au fost deposedați de pământurile, casele și animalele lor și trimiși cu forța în Bărăgan. O parte din ei s-au întors ulterior, însă cei mai mulți dintre etnicii germani au emigrat între timp.
Iar dacă toate acestea v-au făcut poftă să profitați de Capitala Culturală 2023 ca să explorați mai atent întreaga regiune, poate chiar alături de prieteni din străinătate, atunci lăsați-vă ghidați de cartea noastră TIMISOARA23: 23 Secrets, disponibilă în întreaga lume pe Amazon (de pe www.amazon.de/dp/3000725725 aveți livrare în România în circa 5 zile lucrătoare).
(Va urma)