Sunt topită după el. I-am citit toate postările publice, știu ce îi place să mănânce, pe unde se plimbă, ce muzică ascultă. Înainte de somn, mi-am făcut un obicei creepy: îi sărut poza de profil. Ce ochi, ce buze. De-aș avea cum, aș trece prin display fix acum. Și ce l-ai întreba? Habar n-ai dacă-i singur. Un tip ca el sigur învârte pe degete câteva femei deodată. De ce să-l întreb? Îi zic direct: ai sau n-ai, eu tot te-aș. Și-apoi? Și-apoi ce? Închid telefonul și mă bag la nani. Doar n-oi sta toată noaptea trează.
Sorin Rizeanu
Cu miere. Ai fost mușcată vreodată de o albină moartă? Trebuie să fii atentă cu albinele moarte dacă mergi desculță prin iarbă, că te înțeapă de parcă ar fi vii. Ce plouă afară, ai mers vreodată prin ploaie fără să alergi? Ea-l aștepta politicoasă, ascultându-i diapazonul lovit de o stea. Ai ținut rândul doar să-mi spui mie povești? Următorul, vă rog. El luă cafeaua cu miere și ieși roșu ca racul. Pe șervețel, un număr de telefon și-o frază. Simt că ar trebui să fii sărutat și des, de cineva care știe ce face.
Andrei Popilian
Nu am prieteni deloc, nimeni nu mă poate trăda. Nu am nici nevastă, cu atât mai puțin cine să fugă cu ea. Nu am bani, deci nimeni nu mă poate fura. Cu familia m-am certat de mult. Mai bine. La înmormântări nu voi plânge, la nunți nu mă voi preface fericit. Casă nu am, deci nimeni n-o să-i dea foc. Nici câine nu am, să poată fi otrăvit. Nici speranțe, să poată fi înșelate. Nici lacrimi, să mă poată îneca. Nu ies nici măcar din casă, căci vântul poate sufla. Nu am iluzii, nu am deziluzii.
