Nu știu de ce nu se înțelege. Vreau să fiu lăsat în pace. Sunt o piatră care se rostogolește, am bătut la Poarta Raiului, după accident, nu vreau să fiu un profet fals. Degeaba îmi spuneau Joan și Bruce că mai e loc de onoruri, degeaba îmi atârnau medalii la gât Bill și Barack, abia am reușit să îi ajut pe John și Yoko la necaz. Nu colecționez premii, rostul lor is blowin' in the wind. Diseară cânt la Las Vegas, apoi îmi las vreo două săptămâni până să le explic ce uimit am fost că mi-au dat Nobelul ăla.
Marina Borzescu
Comisia pentru acordarea premiului era în impas. Unul dintre membrii propuse ca Sisif să fie alesul. Un domn ricană: nu, acest personaj repetitiv și compulsiv? De atâta timp poartă bolovanul omenirii, continuă celălalt, cu banii primiți va moderniza tehnica de transport al bolovanului, își va desăvârși opera. M-au trimis să duc vestea. Sisif era în plină acțiune, când auzi noutatea, refuză cu obstinație premiul. Nu intenționa să schimbe destinul omenirii, în plus, noile tehnologii nu îi inspirau deloc încredere.
Ionuț Tuhoarcă
Ah, Tuțică, fiică de Brumar, ai zis că dacă te iau la Mamaia, o să am ochi mai albaștri ca ai lui Nichita. Că o să-l fac să plângă pe Bacovia. Că o să fiu mai diliu ca Eminovici și Veronica la un loc. Că o să mă bat cu Caragiale în parabole. Că o să-l învăț trigonometrie pe Picasso. Că o să-l învăț pe Eliade la grădiniță. Că o să-l fut pe Bukowski cu ideile mele. În schimb, stau cu cârjele mele albe, în borâtura asta albastră, numărând bobocii ăștia roz. Tuțico, fată, nu-mi spune că nu iau Nobelu' nici anu' ăsta.
