Arunc în bagaj niște haine și câteva cărți. Nu-l umplu, oricum peisajul mă va ține ocupată. E fain cu trenu'. Ajung în Bușteni, mă cazez și mă întind în pat. Pe geamul larg deschis intră vântul, umflând perdeaua. Ies din trupul meu și plimb o Silvie jucăușă pe vârfurile cabanelor. Cu grijă, să nu îi julesc tălpile în șindrile. Lăsasem jumătate din inimă după horn. A dispărut. Revin în pat și apoi o caut prin foile romanului. Nu dau de ea. Sorb vin fiert, îmi amintesc că m-am plantat ieri în tine. Oare ce faci acum?
Gabriela Rus
Ai jucat vreodată leapșa în multivers? Cel mai amuzant este să îți tachinezi variantele, mutându-le obiectele dintr-o lume în alta. În timp ce un eu își caută stiloul dispărut (cum naiba, sunt sigură că acum o oră era fix aici, care mi-ai furat stiloul?), alt eu se trezește cu un instrument de scris bizar, dar vag familiar (cred că am mai văzut cândva așa ceva, dar cum a ajuns aici?), un eu scrie o poezie și altul o găsește în caiet. Problema este că am uitat de unde vin și încep să confund lumile.
Florentina Ghițescu
M-am îndrăgostit. Azi-noapte, în vis. Se făcea că dansam cu un băiat, cumva îl știam dar nu știu dacă era cel la care mă gândesc acum. Dansam. M-a strâns în brațe și m-a tras către el. Nu știu ce a fost, ritmul, atingerea. Muzica nu mi-o amintesc. Și apoi m-a sărutat. Nu mi-a trebuit mai mult. Am fost atinsă de starea de grație. A fost pentru un moment, dar senzația a persistat și la trezire. Am de făcut mâncare și să am grijă de copii acum. Nu poți să fii într-o permanentă stare de îndrăgosteală. Sau poți?
