Andrei Crăciun: Ana Maria Ursu, spectacolul vostru Casa cu maimuțe se joacă pe scena festivalului CALEIDO, chiar la Timișoara, orașul unde s-a născut spectacolul, în contextul "Timișoara, capitală culturală europeană 2023". Ce înseamnă acest spectacol în cariera dumneavoastră și în istoria Teatrului Basca?
Poate salva teatrul de la uitare povești dintr-o viață, dintr-o casă, de pe o stradă, dintr-un cartier, dintr-un oraș? Ce poate și ce nu poate teatrul? Cum a fost la Timișoara, capitală culturală europeană, în 2023? Cum s-a schimbat Timișoara cu ocazia asta? S-a schimbat? Ce? Istoriile prinse în Casa cu maimuțe pleacă din cartierul Fabric. Ce înseamnă acest cartier pentru Timișoara și pentru dumneavoastră personal?
Cât de important este ca teatrul să fie astăzi unul comunitar, care să aducă oameni împreună și pe toți alături de niște povești care erau chiar lângă ei și pe lângă care treceau poate fără să știe că există?
Ana Maria Ursu: Am să răspund la toate întrebările de mai sus povestind despre cum s-a născut ideea acestui spectacol și ce impact a avut asupra cartierului Fabric dar și ce a însemnat pentru noi, Teatrul Basca.
Ideea acestui spectacol ne-a venit atunci când ne-am mutat teatrul în Fabric, zona Traian, din dorința de a cunoaște cartierul și de a ne integra în istoria lui. În plus, am vrut ca locuitorii acestui cartier să fie mândri de istoria lui pentru că, în acea perioadă, Fabricul era o zonă evitată de timișoreni. Avea o imagine de cartier mărginaș, chiar periculos. Nouă ne place să cercetăm realitatea folosind poveștile spuse prin teatru. Dramaturgul Andrei Ursu s-a documentat timp de câteva luni citind cărțile de istorie locale și luând interviuri și astfel a aflat multe legende urbane legate de Fabric. Scenele din Casa cu maimuțe încep cu înființarea Fabricii de Bere, prima de acest gen din România, care e chiar în Fabric, și se termină cu sfârșitul erei comuniste. Unele scene sunt comice, altele sunt mai triste sau chiar tragice și sunt jucate în concordanță cu perioada despre care vorbim în spectacol.
Spectacolul a avut multe reprezentații din 2021 și până acum. L-am jucat aproape în toate colțurile cartierului, în alte cartiere din oraș dar și în satele din jurul Timișoarei. După ce Palatul Ștefania, zis și "Casa cu maimuțe", a fost deschis artiștilor pentru organizarea diverselor evenimente culturale, interesul publicului față de spectacolul nostru a crescut și mai mult.
Pentru Teatrul Basca, lucrul la acest spectacol a creat o prietenie durabilă și valoroasă între cei trei actori, care au continuat să colaboreze și în alte spectacole.
Cred că unul din scopurile teatrului este să ne salveze de la uitare, de la nepăsare, de la îndepărtare. Să ne apropie de noi, de alții și de istorie. Prin povești care ne emoționează.
Timișoara, prin titlul de capitală culturală, s-a schimbat prin prisma publicului, mai întâi. E mai obișnuit cu evenimentele culturale, mai organizat, mai dornic de nou, de inovare. S-a schimbat și pe partea de infrastructură, pe plan turistic și sper eu și ca mentalitate. Alte schimbări se vor vedea în timp, sunt convinsă de asta.
Pentru mine e foarte important ca teatrul să fie comunitar, adică relevant pentru comunitate. Să fie unul care interesează, care emoționează și schimbă mentalități. De aia am decis să fac teatru independent, ca să îmi pot alege eu poveștile pe care vreau să le spun, cu oamenii cu care simt că pot construi ceva valoros pe plan artistic dar și uman. Și am observat de-a lungul anilor că și comunitățile (mai ales cele care nu au avut acces la cultură) vor să facă parte din viața culturală a orașului.
Casa cu maimuțe
29 noiembrie 2023, ora 20.00, Teatrul Basca
Un text de Andrei Ursu
Regia: Alex Mihăescu
Cu: Ana-Maria Ursu, Robert Copoț, Costa Tovarnisky
Foto: Diana Bilec
Spectacolul Casa cu maimuțe își propune să exploreze diverse povești ale cartierului Fabric din Timișoara, pornind de la legende urbane cât și materiale documentar și de arhivă. Având ca fundal clădirile istorice ale cartierului Fabric, în special Palatul Ștefania, cunoscut drept "casa cu maimuțe" datorită celor 4 statui de pe fațadă, spectacolul se axează în special pe relația dintre indivizi dar și pe relația acestora cu istoria.