Deși începuturile mele artistice au fost din spectrul creativ al picturii și al compozițiilor tridimensionale ale dioramelor de interioare, am redescoperit apoi pasiunea pentru fotografie cu o minte mai coaptă reușind să înțeleg profunzimea dialectică a acestei arte ce îmbină realitatea cu interpretarea artistică prin prisma obiectivului.
Flexibilitatea și volatilitatea aparatelor de fotografiat mi-au oferit o oportunitate în plus pentru descoperirea unor noi perspective de a vedea lumea prin prisma reperelor artistice.
Deși aparatele digitale sunt extraordinar de utile și ușor de folosit, prefer să le folosesc pe cele clasice pe film pentru filmările mele din motive raționale: m-ar costa enorm și ar necesita un timp lung de procesare până aș ajunge la același produs final precum seria mea documentaristă despre maestrul meu, pictorul excentric Murivale, sau filmările pe care le fac pentru UNATC sau în timpul liber.
Prefer să folosesc în continuare pelicula de film în fotografie din motive distante de conveniența rapidității moderne a digitalului și consider că încă există câteva avantaje de ordin psihologic și estetic.
În materie de influențe aș putea spune că estetica maeștrilor japonezi din fotografie a jucat un rol important în dorința mea de a aborda această artă prin prisma interpretării lor, regăsind elemente de o frumusețe sublimă a unor lucruri considerate banale, repulsive sau chiar ofensive îmbinând senzualitatea dorințelor cu reprimarea lor culturală în materie de interacțiune umană.
(click pe oricare fotografie pentru slideshow)
