Aprilie 2023: Bulgaria. Am stat o săptămână întreagă, am văzut și revăzut multe locuri interesante. În drum spre Bulgaria am descoperit, cu surprindere, Calafatul. Un orășel dunărean prin care merită trecut și stat o jumătate de zi.
Dincolo, în Bulgaria, cetatea otomană de la Vidin este frumoasă și specială prin istoria ei de multe secole, este legată și de istoria Regatului Ungariei, a Transilvaniei și a Țării Românești. Și este legată de Dunăre. Tot la Vidin merită urmărite fortificațiile otomane care s-au păstrat în câteva puncte ale orașului. Cetatea Belogradcik - am ajuns pe o ploaie mocănească și din cauza ceții aproape că nu am văzut nimic din ea, doar am intuit contururi, ziduri, turnuri. A fost un peisaj magic, desprins parcă dintr-un soi de Lord of the Rings.
Sofia - o mare capitală, foarte diversă din punct de vedere arhitectonic și cultural. Puține urme ale arhitecturii otomane, arhitectură europeană neoclasică, arhitectura stalinistă a anilor 1950 și cea a epocii lui Todor Jivkov. Frumoasă rotondă Sf. Gheorghe, înconjurată de blocuri. Moscheea centrală a orașului. În apropierea orașului, o mănăstire medievală extraordinar de frumoasă: Boiana, cu fresce interioare de secol XIII.
Mi-a plăcut enorm Plovdivul, cu zona centrală, cu străzile pietonale, cu moscheea din centru și mai ales cu teatrul grecesc, superb.
De-acolo sunt doi pași până la Asenovgrad, în sud, spre granița cu Grecia, unde se ridică o altă cetate spectaculoasă, "cetatea lui Asen". Am trecut pe la Plevna și pe la Grivița. Interesantă și pustie cetatea de la Nicopole, cu ecourile marii cruciade de la 1396 și cu peisajul răvășitor al Dunării în care apunea soarele, undeva pe malul românesc.
Iunie 2023: zona lacului Oașa și munții Șureanu. Un weekend minunat, printre brazi și chiar și la mare înălțime pe Vârful lui Pătru.
August 2023: Sicilia. O săptămână de vis, este cu siguranță una dintre marile descoperiri ale geografiei mele personale. Mi-a plăcut enorm și m-aș mai duce imediat. Am străbătut cât de "la pas" s-a putut (1.300 km cu mașina) jumătatea sudică a Siciliei, pe linia imaginară dintre Agrigento și Messina. Mi-au plăcut Catania și Messina (mai ales domul din Messina), dar mai mult mi-a plăcut Stretto di Messina, adică strâmtoarea care desparte Sicilia de peninsula italiană, miticele Scila și Caribda, prin care a trecut Ulise în odiseea sa, ba acolo am și făcut baie, privind vapoarele care străbăteau strâmtoarea și satele și autostrada de pe malul celălalt.
Dar cel mai mult în Sicilia mi-a plăcut Taormina, de care m-am îndrăgostit pe viață. Dacă ar fi să fac acel top al locurilor vizitate în 2023, Taormina este cu siguranță pe primul loc. Amplasarea orașului, peisajul muntos și curgerea orașului spre mare, cele două golfuri care pot fi admirate de sus, din oraș, străzile și străduțele acestuia și mai ales marele teatru antic. Aici, la Taormina, am avut foarte puternic sentimentul Grand Tour-ului despre care de ani de zile tot citesc și pe care îl tot predau la curs. Pe locul următor este Etna, pe care am urcat până la 3.000 de metri și acolo am putut simți, cu palma pusă pe pământ, fierbințeala solului vulcanic, așa încât ai putut înțelege cât se poate de explicit că acolo, sub picioarele tale, la mare adâncime, vulcanul trăiește. Și mi-a mai plăcut foarte mult Siracuza, orașul vechi, povestea lui, Arhimede, cetatea normandă (bizantină, germană, normandă, arabă etc. etc.), străduțele, modul în care una dintre străduțe te aruncă efectiv pe faleza mării, care este de un albastru imposibil de exprimat în cuvinte. Mediterana!
Agrigento cu parcul lui arheologic și cu incredibilele temple antice care se încăpățânează să stea în picioare. Orășelul Enna, cocoțat pe un munte. Isola delle Correnti, cel mai sudic punct al Siciliei, un loc senzațional pentru a privi spectacolul apusului soarelui în Mediterana.
Vara am umblat mult prin împrejurimile Clujului și prin Transilvania. Am fost, în excursii de o zi sau de o jumătate de zi, la Dej și la Mănăstirea (la biserica gotică și la castelul Kornis), unde m-am bucurat nu numai de monumentele istorice (pe cel de la Mănăstirea l-am deplâns cu lacrimi amare), ci și peisajul Someșului. Am fost și la Bistrița și la incredibila biserică romanică de la Herina, la Grădiștea de Munte (Sarmisegetuza Regia), care mă entuziasmează de fiecare dată, dar am fugit și până la Ulpia. Un alt sit arheologic pe care l-am vizitat a fost Potaissa din Turda. La Sic, lângă Cluj, am admirat vechea biserică medievală din localitate și de vreo patru-cinci ori am fost la baie la balta sărată, ea însăși un mic spectacol, la fel peisajul dealurilor de pe valea Someșului, de pe drumul de la Cluj, prin Apahida și Jucu, spre Sic.
Septembrie 2023: Slovacia: am revăzut Banská Bystrica și Banská Štiavnica, două orașe interesante din vechea regiune minieră din partea centrală a țării. Pe drum de întoarcere, alte două orașe care-mi sunt foarte dragi, Rožňava și Košice.
Octombrie 2023: Bratislava - Praga - Karlovy Vary - Plzeň - České Budějovice. În Bratislava sunt acasă, a fost o plimbare de o seară și o dimineață, dar plină de bucuria revederii, apoi Praga... care este... Praga. Și pe ea am revăzut-o cu bucurie, nu mai fusesem acolo de vreo 15 ani, este ca de fiecare dată impresionantă din atâtea și atâtea puncte de vedere. Cel mai mult mi-au plăcut malurile Vltavei și peisajul format de râul aflat în dialog cu marea capitală. De la podul Carol, de secol XIV și până la câteva palate Secession absolut senzaționale, fiecare are ceva de admirat la Praga. În multe locuri l-am căutat pe bunul meu prieten soldatul Švejk.
O revelație a reprezentat-o orașul Karlovy Vary, vechea stațiune balneară Karlsbad, cu numele ei german, pe care au cunoscut-o foarte bine și fără să o fi vizitat, iar cu acest prilej am descoperit un Karlovy Vary familiar, în care m-am simțit foarte bine și în care din păcate am stat prea puțin.
Pe drumul de întoarcere, alte două descoperiri: Plzeň și České Budějovice, două orașe din Cehia de vest și sud-vest, orașe la care visam de mult și pentru care am făcut un ocol important, ca să le descopăr. Și a meritat.
Tot în octombrie, două zile la Petroșani și în Valea Jiului. Pe drumul spre vale, trec prin țara Hațegului. Întotdeauna când o traversez pentru mine este sărbătoare! Pe lângă Petroșaniul propriu-zis, mi-a plăcut foarte mult depoul de locomotive, trist prin starea lui de ruină. La fel se întâmplă cu uriașul patrimoniu industrial din Valea Jiului. Iar defileul Jiului este, după părerea mea, cea mai frumoasă trecătoare din România. Evident, calea ferată, cu povestea ei, contribuie mult la această apreciere. Tot toamna am fost la București, pentru o conferință, dar am apucat să bat destul de insistent străzile vechi ale orașului.
Noiembrie-decembrie 2023: Slovacia: o săptămână la Bratislava, unde sunt acasă, dar de fiecare dată mă plimb cu plăcere, descopăr și redescopăr locuri, străzi, colțuri de străzi, piețe. Am locurile în care îmi place să revin de fiecare dată, locuri ale memoriei familiei mele. De la Bratislava am fugit pentru câteva ore ba la cetatea Devín, ba la Trnava și la trio-ul de orășele dintre Bratislava și Trnava: Sv. Jur - Pezinok - Modra. Nu am ocolit nici târgurile de Crăciun. Chiar dacă a fost frig, în acea săptămână am stat foarte mult afară, am înghețat din cauza frigului, dar a meritat.
Decembrie 2023: Budapesta. Am stat nici 48 de ore, a fost un soi de citybreak în care am umblat pe trasee bătătorite: marile bulevarde, spre Piața Eroilor și Muzeul de Artă obligatoriu cu metroul vechi (la Muzeul de Artă este o foarte frumoasă și mult vizitată expoziție Renoir), apoi Városliget și copia castelului de la Hunedoara, salutarea obligatorie a lui Anonymus, înapoi în centru, Basilika, pe jos peste Dunăre, triumfal, pe Lánchíd, pe o vreme splendidă, însorită dar rece. Sus pe cetate, panorama orașului cu Dunărea și înapoi pentru al nu mai știu câtelea târg de Crăciun, cu lume extrem de multă, cu tone de mâncare și băutură, alte tone de suveniruri. Seara, alături de mii de turiști, strada comercială Váci utca.
***
Iată că topul s-a transformat într-un mic "raport". Dar nu am putut doar să enumăr locuri. Scriind câteva cuvinte despre câte o localitate sau un loc, mi-am justificat, cred, imposibilitatea de a mă limita la o înșiruire seacă și, de asemenea, imposibilitatea de a realiza un clasament. Și totuși!După cum se poate vedea, unele locuri vizitate sunt de fapt re-vizitate, dar ele sunt la fel de importante într-un top al călătoriilor din anul 2023. Este cazul capitalelor mele dragi Bratislava, Budapesta și Praga, dar și al altor orașe. Marile călătorii din anul 2023 sunt cele din Sicilia și din Bulgaria, precum și cea din Cehia, mai ales mult prea scurta ședere la Karlovy Vary.
Dac-ar fi să fie totuși un top, aș fi două: general și cu locuri particulare. Ba chiar și un al treilea.
Topul nr. 1. Țări
Locul 1. Sicilia (care face parte din Italia, desigur, dar e un teritoriu distinct, o țară).
Locul 2. Bulgaria.
Locul 3. Cehia.
Locurile 4.... Restul țărilor vizitate.
Topul nr. 2. Localități
Locul 1. Taormina.
Locul 2. Muntele Etna.
Locul 3. Siracuza și Karlovy Vary
Locul 4. Mănăstirea Boiana de lângă Sofia, cetatea Belogradcik din Bulgaria.
Locul 5. Plzeň și České Budějovice.
Locul 6. Vidin, Sofia, Nicopole, Bistrița.
Locurile 7... Restul localităților vizitate.
Topul nr. 3. Peisaje.
Locul 1. Țărmul sicilian al Mediteranei (Taormina, Messina, cel mai sudic punct al Siciliei).
Locul 2. Peisajele interioare ale Siciliei.
Locul 3. Peisajele Bulgariei (Munții Balcani, Munții Rodopi).
Locul 4. Peisajul Cehiei de vest și sud-vest, peisaje naturale și rurale.
Locul 5. Peisajele dunărene de la Nicopole, Orjahovo și Calafat - Vidin.
Locul 6. Dunărea la Bratislava și Budapesta.
Locul 7. Defileul Jiului.
Locul 8. Dealurile văii Someșului, pe linia Cluj - Apahida - Sic - Dej.
Dar cel mai senzațional mi se pare să descopăr în cât de multe locuri am fost în acest an 2023 și cât de multe locuri senzaționale am descoperit.
***
Printre propunerile de topuri ale amintirilor pe care le face LiterNet văd că se regăsesc și cărțile. Topul cărților citite va trebui să mai aștepte, luna decembrie este încă în derulare, iar planurile de lectură pentru următoarele șapte zile sunt curajoase. Momentan se lucrează intens cu Cronicile din Narnia.
*
Așteptăm topurile / retrospectivele amintirilor voastre din anul 2023 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2023), pe adresa [email protected]. Vă așteptăm cât aveți nevoie pentru a scrie. Un prim termen orientativ este 15 ianuarie 2024, dar nu ezitați să ne scrieți și mult după acest termen. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2023. Vă rugăm să duceți vorba mai departe, trimițând invitația și spre prietenii voștri. (Redacția LiterNet)