Am învățat pe urmă că Țara Făgărașului e definită de cursul mediu al râului Olt, care o străpunge de la est spre vest și care, pe vremuri, chiar îi dădea numele, din moment ce Țara Oltului e o denumire alternativă ce este amintită uneori și în zilele noastre. Dincolo de geografie, însă, aceasta e una dintre cele mai frumoase regiuni ale României așa încât, pentru cine nu a vizitat-o încă, am dat o fugă în zonă și am (re)descoperit 10 lucruri de văzut și făcut în Țara Făgărașului. Perfecte pentru o perioadă în care vacanțele în România sunt pe primul plan.
Am pornit, așadar, la drum, împreună cu alți bloggeri de succes din România, pentru a vizita câteva dintre nestematele Țării Făgărașului. Au fost trei zile pline, cu locuri superbe, cu oameni prietenoși și frumoși, care au înțeles că atunci când ai ce arăta lumii, pentru că dispui de o moștenire istorică și culturală extrem de valoroasă, vine momentul în care trebuie să te mobilizezi să faci ceva pentru a ieși din anonimatul turistic. Sau din starea de "întâmplare". Și să creezi un plan amănunțit și pus la punct, prin care valorile locului să fie transformate în adevărate "vedete" naționale, cu un scop bine definit: atragerea de turiști. Și uite-așa, sintagma "avem o țară ca o floare" se poate continua prin "... căreia tot mai mulți îi simt parfumul".
1. Transfăgărășanul și Lacul Bâlea
Am plecat spre Țara Făgărașului luând drumul Transfăgărășanului (ne-am întors pe Valea Prahovei), pentru că, probabil, nu poate fi ceva mai definitoriu pentru regiunea despre care vorbim decât parcurgerea acestei șosele legendare, una dintre cele mai pitorești și mai spectaculoase din Europa.
Construcția Transfăgărășanului a început în anul 1969, la inițiativa lui Ceaușescu, care-și dorea un drum de legătură între sudul și centrul țării, necesar pentru a facilita transportul maselor lemnoase din Munții Făgăraș. Inițial trebuia să fie un drum modest, cu o singură bandă, însă "marele conducător" s-a răzgândit în 1971 și a decis ca șoseaua să aibă două benzi, câte una pe sens. Lipsa de fonduri a dus, vreme de câțiva ani, la abandonarea proiectului, însă în cele din urmă drumul a fost finalizat, în 1974. Asfaltarea a mai durat patru ani, iar forma finală a prins contur după 1980.
Transfăgărășanul are o lungime de 92 de km și se întinde între localitățile Bascov, din județul Argeș, și Cârțișoara, din județul Sibiu, atingând cea mai mare altitudine la 2042 m, în zona tunelului Bâlea. Circa 8 luni pe an, Transfăgărășanul e închis pe o porțiune de 27 km din cauza pericolului de avalanșe și căderi de stânci.
E drept, a prinde vreme frumoasă la lacul Bâlea e o chestiune care ține mai mult de ruleta rusească. Acum poate fi vreme frumoasă, iar peste zece minute un nor poate învălui zona, descărcând o aversă nu tocmai simpatică asupra turiștilor care se întind pe coclauri în căutarea fotografiei perfecte.
Din păcate, atmosfera de bâlci din zona Cabanei Bâlea, sporită de imensa lipsă de educație a unor turiști, care consideră natura un atrăgător coș de gunoi, știrbește din farmecul acestui loc impresionant. Cabana Bâlea Lac, aflată lângă lacul glaciar, are o istorie care a început (în prima ei versiune) în anul 1904, când a fost construită de către Asociația Carpatină Transilvană. Inaugurată un an mai târziu, cabana avea, în forma ei inițială, o singură cameră, fiind o casă de piatră. De-a lungul anilor a fost dezvoltată în mod constant, dar în 1995 cabana a ars în totalitate, fiind refăcută după anul 2000. Astăzi, cabanele Bâlea Lac I și Bâlea Lac II (ambele de 3 stele) dispun de 13, respectiv 17 camere de diverse tipuri.
De la lacul Bâlea se poate urca, dacă ai noroc de vreme bună, până la lacul Capra (2230 m), un alt lac glaciar, aflat pe versantul sudic al Munților Făgăraș, urmând un traseu de dificultate medie, de aproximativ 45 de minute.
După calda primire făcută de gazdele noastre chiar în peisajul spectaculos al Transfăgărășanului, de la Lacul Bâlea (întreruptă, din păcate, de un nor rebel, dar acompaniată cu delicioase produse tradiționale), am pornit de partea cealaltă a munților, către localitatea ce marchează unul dintre cele două capete ale celebrului drum.
2. Cârțișoara - Muzeul Badea Cârțan și biserica-monument
Streza și Oprea au fost doi ciobani care au trăit la poalele munților Făgăraș acum câteva sute de ani, care au întemeiat două sate ce le poartă numele, unite, cândva prin 1968, într-un singur "destin" administrativ, sub numele de Cârțișoara.
Istoria localității e mai adâncă și mai complicată, dar ceea ce contează în primul rând în privința ei este că aici s-a născut Gheorghe Cârțan, cel despre care am învățat la școală că i se spunea Badea Cârțan și care a fost, probabil, cel mai celebru țăran autodidact român, de aici decurgând multiplele sale calități: cărturar, revoluționar, luptător, călător.
De altfel, principalul obiectiv turistic al comunei Cârțișoara nu putea fi altul decât Muzeul Sătesc Badea Cârțan, acolo unde afli o sumedenie de lucruri despre acest erou local (și național), care și-a dedicat viața luptei pentru apărarea românilor din Transilvania, pașnica lui armă lui fiind cartea. Timp de 30 de ani a adus sute cărți în zonă, în urma drumurilor sale la București.
Dar nu doar în Capitală venea Cârțan. Mirajul călătoriilor l-a adus, pe jos, la Roma, pentru a vedea Coloana lui Traian. A ajuns la Viena, la Budapesta, în Elveția, în Egipt și la Ierusalim. A cunoscut oamenii politici și de cultură ai vremii și i-a uimit cu erudiția lui țărănească. În colecția muzeului din Cârțișoara ce-i poartă numele am văzut cărți din colecția lui Cârțan, obiecte aduse de el din călătorii, îmbrăcăminte ce i-a aparținut (inclusiv o pereche din celebrele-i opinci tocite pe drumuri), fotografii de epocă și alte exponate interesante.
În curtea muzeului am admirat o gospodărie țărănească de la mijlocul secolului 19, o casă țărănească cu trei încăperi, plus o șură și un grajd, suficient cât să-ți faci o idee despre cum se trăia acum peste o sută de ani într-o astfel de locuință.
La câțiva pași distanță de muzeul lui Badea Cârțan (ca fapt divers, pe primarul din Cârțișoara din momentul vizitei noastre îl cheamă... Cârțan și e descendentul eroului din secolul 19) se află una dintre cele patru biserici din localitate. Biserica Sf. Nicolae a fost construită la începutul secolului 19 și e pictată în frescă, la interior și la exterior, de către zugravul Grecu, ce făcea parte dintr-o renumită familie de decoratori de monumente din epoca respective.
Vizitează biserica dacă vrei să ai parte de câteva clipe de liniște desăvârșită și admiră-i picturile cu adevărat "instagramabile", unele dintre ele - în special cele de la exterior - având ascunse câteva simboluri dacă nu amuzante, atunci măcar... dătătoare de fiori.
3. Castelul de Lut din Porumbacu de Sus
După ce "cobori" de pe Transfăgărășan și poposești un pic în Cârțișoara, nu poți avea un loc mai bun spre care să te îndrepți decât comuna Porumbacu de Sus. Până acum câțiva ani nu ai fi avut nimic de văzut aici, însă tenacitatea unui antreprenor care a renunțat la viața de corporație și a avut o viziune unică în privința unui teren de 8.000 mp din această comună, a făcut ca acum să existe aici un mic diamant: Castelul de Lut din Valea Zânelor.
Fusesem la Castelul de Lut în urmă cu doi ani și ajunsesem încruntat la porțile lui, după ce trecusem cu mașina printr-un fel de drum al oaselor în comuna Porumbacu. Între timp, lucrurile s-au schimbat și "cineva" a înțeles că nu poți avea turism de calitate fără o infrastructură cât de cât pusă la punct.
La castel, lucrurile stăteau cam la fel. Puhoiul de lume care-l vizitează, plătind taxa de 5 lei pentru a încerca să se bucure de câteva fotografii pentru Instagram și pentru albumul cu amintiri, e la fel de mare. Pe undeva, Castelul de Lut a devenit un reper al acestor locuri și nu poți decât să aplauzi faptul că o idee "altfel" s-a transformat într-un asemenea succes.
L-am întâlnit aici pe Răzvan Vasile, proprietarul Castelului ce pare desprins dintr-o poveste. Relaxat, și în același timp supărat pe lipsa de educație a unor turiști (cum e să ți se fure de trei ori oglinzile de la toaletă, chiar și după ce le înfigi în perete?), spunea că nu a renunțat la varianta inițială - aceea de hotel.
În momentul în care va deveni hotel (dacă se va întâmpla asta vor fi 30 de locuri în 4 apartamente), Castelul de Lut își va închide porțile pentru vizitatori, urmând să primească exclusiv clienții ce vor alege să se cazeze aici. Însă până acolo pare să mai treacă ceva vreme, așa că, pentru moment, zânele dansează cu turiștii pe pajiștea verde din fața castelului, îmbiindu-i la o ciorbă de fasole cu afumătură și la multe, multe fotografii.
4. Oberwood
Nu puteam vizita Țara Făgărașului fără a face cunoștință cu costumele populare din zonă. Prin urmare, gazdele noastre s-au gândit la o sesiune de fotografii în strai făgărășean, desfășurată într-un loc în care, vorba celor de la Taxi, karma, zenu' și fengshuiul și-au dat mâinile pentru a relaxa creierii oricărui cetățean care-și dorește câteva zile în mijlocul naturii, doar alături de ciripitul păsărelelor: Oberwood.
Oberwood e un complex de - să le zicem vile, deși arată ca niște case țărănești - aflat în Porumbacu de Sus, investiție cu cap a celei mai bine plătite crainice din România. Incinta seamănă întrucâtva cu un muzeu al satului, dar remarci imediat elementele moderne care pigmentează locul. Sunt cinci case cumpărate de Andreea Esca de la localnici și aranjate după propriul gust, într-o incintă verde, la marginea unui pârâu lângă care îți poți alimenta visele din confortul unui hamac.
Am îmbrăcat, așadar, cu bucurie, costumul tradițional (era din Ucea, dacă nu mă-nșel) și chiar dacă imaginea finală nu a fost chiar cea a unui Badea Cârțan modern, m-am simțit pentru câteva minute un ficior mândru de straiele pe care le poartă.
5. Aventura Parc din Drăguș
Nu toți turiștii sunt, însă, în căutare de... liniște. Ba, dimpotrivă: unii sunt dornici de aventură și de cât mai multă adrenalină. De aceea, Țara Făgărașului a "inventat" un loc în care aceștia se vor simți în largul lor: Aventura Parc din localitatea Drăguș.
Recunosc că nu-mi imaginam, înainte de a ajunge în locul cu pricina, că aveam să văd un parc de aventuri făcut după toate regulile "jocului". Și totuși, în Drăguș, la 24 km de municipiul Făgăraș, în imediata apropiere a pârtiei de schi din localitate, exact despre asta putem vorbi.
Ce poți face în Aventura Parc Drăguș? O mulțime de lucruri. Ai la dispoziție șapte trasee de dificultăți diferite (și progresive), pentru copii și adulți. Ai panou de escaladă, tir cu arcul, tir cu arma, poți încinge o partidă de mini-golf sau una de paintball (când se termină pandemia). Pe timp de iarnă, aici poți lua lecții de schi și snowboarding, iar vara, echipa parcului te poate însoți în drumeții, plimbări sau excursii în zonă.
Noutatea absolută pe care o aduce parcul este traseul în lungime de 500 de metri, compus exclusiv din coborâri în tiroliană, un adevărat deliciu pentru orice amator de senzații tari. Și, una peste alta, lucrul cel mai important este că toate activitățile din parc se desfășoară în deplină siguranță, parcul fiind împânzit de instructori special antrenați și specializați. Vrei adrenalină în Țara Făgărașului? Vii la Drăguș!
(va urma)