Euro 2024. Orașele (II) - Stuttgart - Alcool, Literatură, Arhitectură și Tradiție

Notă: Până la începerea Euro 2024 la fotbal (14 iunie - 14 iulie 2024), Diana Radovan ne invită pe LiterNet să o însoțim prin orașele ce vor găzdui meciurile: Berlin, Dortmund, München, Köln, Stuttgart, Hamburg, Leipzig, Frankfurt, Gelsenkirchen, Düsseldorf. Va fi vorba mai puțin despre fotbal și mai mult despre atmosfera în orașele respective, despre locuri, oameni, întâmplări. Adică despre viață pur și simplu.


În perioada anilor 2011-2016 trăiesc în zona orașului Ulm, în Biberach an der Riß, iar apoi direct în inima Ulm-ului, locul de naștere al lui Albert Einstein, un fapt pe care adesea îl știu doar localnicii. În acești ani Stuttgart-ul devine o destinație inevitabilă și foarte deasă în călătoriile pe care le fac în diverse scopuri. Există multe atracții turistice în regiune, toate accesibile cu transportul public, gen tren regional sau S-Bahn. Le folosesc din plin, inclusiv în weekend-uri. Așa ajung să-mi petrec multe duminici în Stuttgart, un oraș întins pe mai multe dealuri (multe cu culturi de viță-de-vie), văi și parcuri. Stuttgart-ul, situat pe malul râului Neckar, reprezintă capitala și totodată și cel mai mare oraș al Bundesland-ului Baden-Württemberg.

Merg cel mai des la Bad Cannstatt, cantonul cel mai vechi și mai populat al Stuttgart-ului, unde duminicile mă văd într-o cafenea cu un grup de expats. Pe drum spre punctul uzual de întâlnire mă rătăcesc intenționat pe străduțele dintre gara din Bad Cannstatt și cafenea, cu aparatul de fotografiat și un caiet de scris la îndemână. Devine un ritual treaba asta și rătăcirile au loc de fiecare dată pe un areal tot mai larg. La întâlniri da, sunt predominant expats, dar și localnici care vor să cunoască oameni noi și vorbesc șvăbește, dialectul local, mai degrabă decât germana standard. Atmosfera cantonului este îndeosebi medievală, cu case cu lemn roșiatic cum se găsesc și în România în zona Sinaiei, cu fântâni și piațete și cu multe ecouri literare. Bad Cannstatt este, printre altele, cantonul în care scriitorul Hermann Hesse a mers la școală și în care este înmormântat scriitorul Ferdinand Freiligrath. Alți scriitori asociați cu acest canton ar fi August Lämmle și Berthold Auerbach.

În Stuttgart are loc anual, primăvara, festivalul Stuttgarter Frühlingsfest, pe Cannstatter Wasen. În același loc, toamna, se desfășoară echivalentul local al Oktoberfest-ului, și anume Cannstatter Volksfest. Spre deosebire de Oktoberfest, Cannstatter Volksfest chiar are loc predominant în luna octombrie. Desigur, se bea bere din regiune și se poartă haine tradiționale cu o mare veselie. În S-Bahn-ul care leagă orașul de aeroport nu lipsesc în perioada Volkfest-ului anunțurile de genul Avem o perioadă de staționare și așadar o mică întârziere deoarece se află persoane pe linie. Starea de ebrietate a persoanelor respective nu este precizată, dar toți pasagerii știu despre ce e vorba. Am pierdut de mai multe ori trenul din Stuttgart înspre Ulm și apoi înspre Biberach din cauza unor asemenea situații.

Stuttgart-ul are atât de multe de oferite în vasta sa întindere încât parcă nici nu mă atrage atât de mult centrul propriu-zis al orașului, accesibil la pas de la gara centrală. Îl vizitez destul de rar și de superficial. Centrul este dominat de arhitectura barocă și rococo și nu lipsesc palatele și castelele, acestea putând fi găsite atât în centru cât și în afara lui. Cel mai cunoscut și impresionant scuar este probabil Schlossplatz (Piața Palatului) cu al său Neues Schloss (Palatul Nou), palat care a fost grav afectat de bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial și restaurat ulterior. Aici la Schlossplatz au loc anual numeroase evenimente în aer liber, precum și concerte, târguri pentru copii și de Crăciun. La World Cup-ul din 2006, peste 40 de mii de spectatori au privit aici meciuri live pe 3 ecrane gigantice.

Orașul Esslingen am Neckar se află în mijlocul regiunii Stuttgart și se cheamă Esslenga în șvăbește. Este un orășel medieval pe care îl asociez, vrând-nevrând, tot cu consumul de alcool. Fac aici cu un grup destul de mare un Weintour (tur cu degustări de vin) cu paharul de vin prins la gât cu o sfoară și la fiecare stație de pe drumul betonat prin diverse culturi de viță-de-vie ne oprim și bem vin și mâncăm câte o felie de pâine neagră cu untură și ceapă. Trebuie într-adevăr și mâncat ceva la mers prin soare, nu doar să bem, drumul e pe un deal și e lung. Chiar sunt multe stații de băut vin. Încerc să nu mă amețesc de tot și să scap cumva de insolație. Paharul este destul de mic și cantitatea de alcool așadar înșelătoare.

Tot la Esslingen revin la teambuilding un an mai târziu, stăm tot departamentul la un hotel, vreo două nopți într-un weekend. Într-o seară avem tur ghidat la un Sektkellerei, unde ni se explică în detaliu diferențele dintre Sekt (vin spumant german) și șampanie. Seara se încheie cu o degustare de Sekt și o cină bogată cu mai multe feluri. Ciocnim de zor și zicem: Prost! (echivalentul românescului Noroc! în contextul ciocnitului). Nici unul dintre colegii mei nu știe că eu zâmbesc cel mai larg din cauza dublei conotații a cuvântului Prost, în română și în germană.

Dacă sunteți în Stuttgart și aveți timp, vă recomand să vizitați și Ulm-ul, fratele mai mic al Stuttgart-ului. În Ulm multe poartă numele lui Einstein, cu toate că el a trăit, după naștere, doar câteva luni aici. Există Cafeneaua-Restaurant Einstein, Maratonul Einstein, Triatlonul Einstein Ulm-Elchingen, Einsteinhaus etc.

În Ulm încântă vederea Dunărea, Muzeul Donauschwaben, multele străduțe vechi și fermecătoare, zidul vechi al orașului, cafenelele și desigur biblioteca care amintește de Muzeul Luvru prin a ei inedită piramidă de sticlă, cu surprinzător de multe evenimente culturale. Turla domului din Ulm este, sau mai exact a fost, cea mai înaltă turlă de biserică din lume, asta până acum câțiva ani, când a mai crescut La Sagrada Familia din Barcelona și i-a furat Ulm-ului titlul de campion pe acest subiect.

În Ulm locuiesc mai bine de 3 ani de zile într-o casă de la 1400 și ceva, parțial renovată, cu un nume magic, Zum Hohentviel (de altfel și numele unui munte și al unei ruine de cetate în regiunea Bodensee). Prin cartierul meu, Fischerviertel (Cartierul Pescarilor), trece pârâul numit Blau și tot aici se află cel mai înclinat hotel din lume (Hotel Schiefes Haus, intrat în Cartea Recordurilor). Alte amintiri dragi din Ulm includ trupa de teatru Teatro International, din care fac parte vreo 2 ani (primul nostru spectacol se cheamă Fremd ist der Fremde nur in der Fremde - un joc de cuvinte: Străinul e străin doar în străinătate), serile și ieșirile cu comunitatea Couchsurfing Ulm, precum și tururile ghidate la lăsarea întunericului cu ghizi dotați cu costume medievale și multiple povești întunecate, despre vrăjitoare arse pe rug. Teatro International este un proiect de integrare sponsorizat de orașul Ulm, care ne permite nouă, vorbitorilor ne-nativi de germană, să folosim germana în alt context decât cel rigid al unui curs de limbă, prin actorie și prin texte scrise de noi despre experiența de imigrant. În sala în care avem repetiții ajung de altfel să și dau (și să trec cu brio) examenul care îmi permite să obțin și cetățenia germană în anul 2015.

Deși Ulm-ul este un oraș relativ mic, are o largă comunitate internațională și pare mai mare, deoarece pe malul celălalt al Dunării, care poate fi trecută cu ajutorul mai multor poduri, în imediata vecinătate, se află orașul Neu-Ulm. Separarea administrativă a celor două orașe s-a păstrat de pe vremea lui Napoleon Bonaparte: Ulm-ul este situat în Baden-Württemberg, iar Neu-Ulm-ul în Bavaria (Bayern). Donaufest-ul se ține o dată la 2 ani și la el participă toate țările de pe Dunăre, inclusiv România. Există nenumărate standuri din aceste țări pe ambele părți ale Dunării, cu produse diverse precum și cu mâncare tradițională. În numeroase alte locuri centrale din Ulm se țin evenimente culturale, inclusiv literare. În Ulm există periodic multe alte festivaluri, nu toate anuale, dar cu o frecvență fixă: Nabada (o nebunie de bărci improvizate cu bătăi pe Dunăre), Bindertanz sau Fischerstechen.

Dacă vă decideți să vizitați orașul Stuttgart, merită așadar acordat ceva timp și explorării regiunii. Orașul este întins, iar spațiile verzi și farmecul medieval sunt peste tot. De fotbal și stadionul de fotbal din Stuttgart nu vă povestesc de data asta, pentru că nu am experiențe personale directe cu subiectul pe aici. Poate ne povestiți voi cândva. Și da, berea, vinul și Sekt-ul sunt bune aici, merită degustate. Prost!

Notă: Dacă vreți să contribuiți la această rubrică, vă așteptăm propunerile. Detalii despre ce ne puteți propune aici.