Prin '83, pe când l-am cunoscut pe nașu', regele Gică, n-aveam nicio treabă cu fotbalul. El m-a ajutat și m-a introdus în vestiarul echipei, să vând jucătorilor brânză și iaurt, că tata avea turmă mare de oi. De atunci am început să-mi placă Steaua. Prin 2003, voiam să devin persoană publică și m-a ajutat Piți să iau echipa. Atunci mi-am dat seama că eu știu fotbal mai bine decât oricine. Mi-am cumpărat berbecuți și mi-am făcut o turmă, marile speranțe, niște hahalere, ei și eu, deopotrivă, bunu' Hristos mi-e martor.
Ramona Ungureanu
Când s-a-mpărțit nemurirea eu eram la coadă la smântână că era joi și a venit Piști, s-a așezat în stânga, lipit de mâneca mea și eu am crezut că și el s-a așezat pentru smântână da' nu, după o oră în care a stat lipit așa și am zis o cutie vă rog, el a zis numa promit să fiu un soț bun și nu beau și o să te venerez ca pe-o zeiță. Eu am zis că nu-i cazu' că uite închid ăia la nemurire și nu apuc. Am fugit și am prins o nemurire mică, care mă strânge și nu mă lasă să respir ca lumea. Împinge, împinge.
Carmen Tot
Ca întotdeauna când nimic în mine nu răspundea, am plecat spre dealul îndepărtat unde-s trei cruci jidovești din piatră prăbușite în liniștea lumii și, după ce le-am urat binețe morților, pe nume, m-am așezat în sinele meu să văd cum o scot la capăt cu dragostea, viața, furia tinereții. Acolo am stat până s-a ivit lupul cel șchiop care mi-a zis: câștigă cine se rostogolește mai iute până jos. M-am aruncat râzând, cu iarba înțepându-mi coastele tinere și am văzut doar cer și pământ. Am ajuns alta. Exact cum sperase lupul.
