Am 10 ani și suntem în 1980. Vecinul de la parter a câștigat o mașină Dacia 1300 la loz în plic. Vecinul e bătrân și nu are carnet. Tata i-a propus să îi cumpere mașina dar acesta a refuzat. În fiecare duminică pleacă în excursie. Soția pregătește sendvișuri, un termos cu cafea care nu e cafea, se urcă în mașină, pun centurile și pornesc. Vecinul mută mașina cam 3 metri, o oprește, mănâncă sendvișurile în mașină și apoi se întorc. În fiecare duminică se întâmplă la fel, îi văd de la balcon.
Elena Fermuș
În fiecare miez de noapte cobor din patul meu de înger, ca să mă-ntorc acasă, să-l mângâi puțin pe tata. Până la răsărit. Sunt îmbrăcată în rochie de mireasă, cu flori roșii pe ea. Flori din sângele meu. Așa am adormit. La volanul daciei de culoarea portocalei. Tata mi-a dat-o în dar la nunta mea. Nu știa că voi pleca departe cu ea. Nu am vrut să plec. Eram fericită. Nu am vrut să supăr pe nimeni. Dar cerul m-a chemat. Să-i fiu mireasă. Tata stă căzut în fața ruinei portocalii și plânge. Eu îl mângâi. Nu mă simte.
Fabiola Stoi
O află pe Zenaida zăcând în brusturi. Întinsă între frunze își zornăia mărgelele de sticlă roșie câștigate de fra-su la bâlci și privea cerul. Ce faci, fă, acilea? De când te caut. N-auziși că te strig? Fata se ridică și-și scutură trențele de pe ea: Eram zâna zorilor, ce știi tu, nenică. Erai pe dracu să te pieptene. Hai, zâna zmeilor, că i-am dat de cap, acu' pornește. Să luăm vițelu', că ne așteaptă toți cu el. I-ai dat de cap, mare lucru, ai suflat în jigler, crezi că pe mine nu m-o învățat tăticu'?
