Și zici că nu vii? La ce să viu; să te văz pă tine cum o joci p'a lu' Beșleagă? Eh, las'că și tu cu toți ăilanți. Io, ce? Vreai să stau ca toanta pă margine să te aștept pă tine să mă vez'? Păi ție d'asta îți trebe? Nu e dăstul că stau aci, noapte dă noapte să vii tu să zici doo vorbe? Eh, lasă, nu te mai supăra, că și io viu cinci km cu bicicleta doar să mă cerți tu la portiță. Hai, pupă-mă și pleacă odată d'acia că dacă te găsește tăticu', îți rupe picerele și ai nevoie de ele sâmbătă, la horă. Poate nu mă joci.
Paul Dârvariu
La dus a fost OK, dar la întoarcere am făcut 14 pene de la Dâlga, până acasă. La prima, am înlocuit roata beteagă cu cea de rezervă, dar la următoarele m-am târât până la vulcanizări. Ciudat, se întâmpla mereu la aceeași roată și pe aceeași parte. Abia la București am descoperit în roată o ghindă. Mi-am amintit că în urmă cu o săptămână adunasem ghinde pentru școala Oanei. Cred că cea mai ghidușă dintre ele s-a strecurat, pâș-pâș, între anvelopa și camera roții de rezervă, numai ca să ne strice botezul Prăzulinei.
Florina Hegedüs
O fată am, singurul meu copil și mă doare să o văd plângând. Doctorii le-au spus că numai în vitro mai au șanse. Să-i alin le-am oferit mașina. M-au refuzat. Au zis că-i o rablă. I-am invitat la masă și cum stăm la siestă aici în grădină lângă garaj din una în alta le povestesc: Ne întorceam cu taică-tău de la doctor. Singura șansă să încercăm FIV, doar asta era atunci. Ploua. Mașina a derapat într-un șanț. Înghesuiți unu-n altu'. Ore până ne-au remorcat. Nu le-am mulțumit. După o lună am știut că-s însărcinată.
